Fructul pornit

De ce schimbă lucrurile cel mai un-user-friendly calculator al momentului și cum a fost la prima întâlnire a degustătorilor români de Raspberry Pi.

 

Hackaton Raspberry Pi (RO) from Das Cloud on Vimeo.

 

 

O regulă din design spune că un produs e complet nu atunci când nu mai ai nimic de adăugat la el, ci doar atunci când nu mai poți elimina nimic din el.

Ridicat în slăvi pentu simplitate, alături de proverbiala experiență user-friendly, Apple stă la antipodul acestei aserţiuni dacă e să-l comparăm cu un alt e-fruct: Raspberry Pi. La o primă ocheadă, calculatorul cât o carte de credit pare mai degrabă user-hostile şi lasă impresia că ar avea mai multe în comun cu un desuet 286 decât cu un calculator pe care-l găsești azi pe rafturile magazinelor.

Varianta sa performantă are 512 MB RAM, procesor ARM de 700Mhz, placă Ethernet, 2 porturi USB, animate toate de un sistem de operare open source. Şi asta e tot. Costă 15 lire în țara producătoare, Marea Britanie (195 de lei în România), și mai trebuie să şi plătești ceva în plus pentru cablul de alimentare sau carcasă.

 

Pe de altă parte, e suficient de mic cât să-l incluzi într-un proiect experiment, destul de puternic să proceseze date de la senzori atașați și suficient de ieftin încât să nu-ți pese dacă devine o victimă colaterală a unui experiment eșuat.

61 de ani, recordul de vârstă al unui hackatonist

 

Dar mai ales, e suficient de iubit încât să adune o sală plină de pasionați într-un hackaton Raspberry Pi, primul din România, desfăşurat la sfârșitul lunii trecute. ”Ne așteptam la 50-60 de participanți, dar apoi ne-am simțit copleșiți de numărul de oameni care au venit aici. E vorba de 148 de oameni, oameni care 90% din timp au fost up&running. Cutiuța asta mică numită Raspberry chiar a făcut minuni”, spune acum Gerard Drăgoi, membru al juriului Hackathon Raspberry Pi.

 

Strict statistic, 87% dintre participanţi au fost bărbaţi, 13% femei, 59% au avut între 18 şi 25 de ani, la o vârstă medie de 26 de ani. O medie influenţată (şi) de extreme: cel mai vârstnic participant a avut 61 de ani, în vreme ce, la polul opus, o concurentă respinsă iniţial la înscrieri pentru că nu avea vârsta legală s-a întors cu un acord parental pentru a participa.

Şi tot de dragul statisticii, la sfârșitul orelor de programat și lipit circuite și senzori cu letconul, au ieșit la numărătoare 20 de proiecte software și alte 37 hardware.

 

”Am încercat să ducem un proiect simplu la maxim de posibilități într-un timp determinat, evident, de aproape 26 de ore parcă, pornind de la module cărora am încercat să le dăm o valoare mai mare luate împreună ca un tot și ca un concept”, face un foarte bun rezumat al hackatonului Raspberry Pi Rareș Pleșcan, unul din membri echipei câștigătoare la categoria hardware.

 

Care e însă cheia succesului celui mai mic și simplu calculator din lume, lansat în Marea Britanie în ultima zi de februarie a unui 2012 bisect?

 

În primul rând abundența de senzori disponibili pentru această platformă și ușurința cu care pot fi atașați. Raspberry Pi e un ”creier” electronic căruia îi pot fi atașate o listă lungă de componente și senzori care să-i aducă informații din mediul exterior pe care să le interpreteze și care determină acțiuni prin alte piese și componente mecanice atașate după reguli scrise în cod de fiecare hobbyst.

De la senzori de presiune, de umiditate sau camere video, pe plăcuța verde cu sigla cu zmeură poate fi conectat cam orice ți-ar putea trece prin cap.

 

”Raspberry e o readucere în actualitate a unui calculator cu care poți construi lucruri” – Rareş Pleşcan, Daisy Pi

 

Cât de departe poți merge? Unul dintre participanți a reușit să transforme într-o interfață de comunicare cu calculatorul o cutie umplută pe jumătate cu apă. Concret, anumite comenzi predefinite – cum ar fi redarea unei melodii – puteau fi acţionate prin scufundarea în apă a unor obiecte de greutăţi diferite. Evrika!

 

Un altul sugera ca atunci când cineva vrea să se mute într-o altă zonă din oraș să lase câteva zile în acel loc o plăcuță Raspberry cu senzori de evaluare a calității aerului și de nivel al zgomotului ataşaţi. Altă echipă a lucrat la proiectul Cat Feeder, un sistem prin care animalul de companie lăsat acasă în concediu să fie hrănit printr-o cuvă cu o trapă care eliberează în bol cantități fixe de hrană, acționată de la distanță.

(În paranteză spus, organizatorii de la Hackathon.ro au pregătit chiar şi o listă de sugestii de proiecte pentru cei lipsiți de inspirație, dar niciunul din cei 148 de participanți nu a fost în pană de idei.)

 

Dar Raspberry înseamnă şi software. Şi astfel ajungem la cel de-al doilea răspuns la întrebarea “care e cheia succesului celui mai mic și simplu calculator din lume?”. Programatorii iubesc platforma pentru că face legătura între virtualitatea unui cod scris pe calculator şi acțiuni care au loc în realitatea concretă. Sigur, e grozav să scrii un program, dar asta nu e ceva atât de palpabil ca şi faptul de a-ţi hrăni pisica apăsând un buton de la distanță.

 

Echipa câștigătoare la categoria Hardware a realizat un astfel de proiect, cu utilizare imediată în realitatea de zi cu zi.  Daisy Pi este un sistem de monitorizare de la distanță al casei, adaptabil mai multor scenarii, cum ar fi supravegherea unui copil mic sau asigurarea împotriva hoților. Totul deghizat într-o margaretă de plastic de 30 de centrimetri înălțime ale cărei frunze au fost preluate de pe costumul de Air Soft al unuia dintre membrii echipei.

 

Eben Upton, președinte al Raspberry Pi Foundation, motorul comercial din spatele platformei, spunea recent într-un interviu pentru Wired că, deşi echipa sa a petrecut un an construind un mic computer, misiunea fundaţei pe care o reprezintă e de fapt alta: “să-i învețe pe copii să programeze”.

 

Prin ochiul acestei declaraţii, Raspberry Pi e, așadar, un calculator mic cu o misiune mare. Un calculator gândit să aducă oamenii pe calea tehnologiei prin experiment, și să-i trasnsforme din useri impersonali în creatori.

Rareș Pleșcan, unul dintre cei patru creatori ai Daisy Pi, spune că, din fericire, a mai apucat vremurile în care lucruirile se făceau pe stil vechi și trebuia să înțelegi tot procesul cap-coadă. ”Acum se sar mulți pași și e greu să mai înțelegi procesele de la bază. Raspberry e o readucere în actualitate a unui calculator cu care poți construi lucruri, așa cum era în perioada de pionierat a calculatoarelor.”

 

E adevărat, nu e o tehnologie recomandată pentru a face produse de serie – componentele Raspberry Pi sunt gândite să fie ieftine și abia apoi fiabile. Dar sunt grozave pentru un prim prototip pornit de la câteva idei la fel de grozave.

 

 

 

Alte articole