TratamNetul la români

Într-o analiză a răspunsului la întrebarea “Ce spun despre starea de sănătate a internautului român căutările făcute pe Google în ultimii trei ani?”, Das Cloud vă face un diagnostic-premieră pentru data-journalism-ul din România.

 

macroscop3

 

PROLEGOMENE ŞI METODOLOGIE

 

Sunt faptele de dinaintea întrebării: patru din cinci internauți din SUA, Europa, China sau Rusia se documentează despre posibile afecțiuni ale organismului cu ajutorul motoarelor de căutare, iar jumătate dintre ei o fac pentru a se autodiagnostica, relevă un studiu Pew Research Center; de altfel, atunci când caută informații pe internet pentru a se autodiagnostica, peste 95% dintre pacienți folosesc un motor de căutare, arată şi un raport WHO (Organizația Mondială a Sănătății – OMS).

 

În .ro, sfatulmedicului.ro a avut luna trecută un trafic de 2,6 milioane de vizitatori unici, în condițiile în care, judecând după cifrele Eurostat, țara noastră nu are mai mult de 10 milioane de utilizatori de internet (54% dintre gospodării aveau acces internet în 2012, 38% în 2009 și 16% în 2006).

 

În Zeitgeistul pe 2012, două din primele 10 întrebări de pe google.ro care încep cu ”ce este…” au fost despre gută și rubeolă.

După ce am trecut prin zeci de cuvinte de căutare am rămas la 14 care s-au clasat de-a lungul timpului în topul lunar al celor mai căutați termeni.

 

Vreme de trei luni am extras date publice din Google Trends, le-am adaptat și structurat la formate care să ne permită să vedem mai bine dincolo de cifre și am primit ajutorul Google în a selecta cele mai relevante căutări medicale făcute de români în ultimii trei ani ani.

 

După ce am trecut prin zeci de cuvinte de căutare, am rămas la 14 care s-au clasat de-a lungul timpului în topul lunar al celor mai căutați termeni. Am apelat apoi la Media IQ, un serviciu de monitorizare a presei construit de doi matematicieni și un programator, pentru a observa dacă şi unde anume creșterile în căutările Google au fost impulsionate de articole de presă, și cât de mare e, de fapt, influența presei online. Pe larg despre efectele acesteia în subcapitolul DIAGNOSTIC INTERMEDIAR.

 

Dacă Google caută pe tot internetul, Media IQ caută doar în site-urile de presă și poate fi văzut drept un motor de căutare mai specializat. ”Diferența este între răpitorul absolut și răpitorul specializat. Ei sunt un monstru care ucide și devoreaza orice. Noi suntem niște prădători de nișă.” descrie plastic situația Cătălin Cucu-Dumitrescu de la Media IQ.

 

Odată construite seturile de date, studio-ul timișorean de design grafic și interactiv X3 a construit un grafic interactiv pentru a le putea vizualiza dinamic. Aceştia au fost, în linii mari, paşii primului proiect de data-journalism din România, un domeniu nou oriunde în lume, care folosește cantitatea imensă de date pe care le generăm la fiecare gest digital (Big Data), și care impune o strânsă colaborare între jurnaliști, designeri și programatori.

 

Apasă aici pentru a deschide graficul interactiv (necesită Flash).

 

 

ANALIZE PRELIMINARE

 

Cum arată fișa pacientului .ro-mân în cei trei ani examinați? În ianuarie 2010 a fost suspect de ”gripă porcină”, iar în iunie 2010 a dat semne de hepatită C; s-a suspectat permanent, fără fluctuații semnificative, de ”zona zoster”, în ianuarie 2011 de ”pancreatită”, iar în martie și aprilie 2011 a fost speriat de ”mușcătura de căpușă”. Vara lui 2011 i-a adus o nouă îngrijorare, lupusul, într-o perioadă în care presa românească scria că Andreea Marin ar putea suferi de o boală autoimună, pentru ca sfârşitul de an să consemneze o căutare în masă de ”helicobacter pylori”.

 

În sezonul rece e interesat de ”analize medicale”, mai ales pe fondul unor noi simptome de ”rujeolă” și ”pojar” din iarna 2011-2012, ce aveau să ia forma unei meningite în iunie 2012. De altfel, 2012 a fost anul în care volumul căutărilor medicale pentru cei 14 termeni analizaţi de Das Cloud au înregistrat împreună un nivel maxim. Cu rezerva că ar putea fi, însă, şi un efect secundar al creșterii numărului românilor utilizatori de internet.

 

“Interpretările pot fi subiective, se ajunge la ipohondrie, la senzația că le ai pe toate” – Anca Marinescu, medic

 

Pe de altă parte, pacientul român nu crede în medicina tradițională și preferă suplimentele nutritive, înghițind cantități mari de informații despre Colon Help, cu un vârf în martie 2011. Iar dacă e să ne uităm la cifrele de pe siteul Ministerului de Finanţe al producătorului Zenyth Pharmaceuticals – o cifră de afaceri de 24 de milioane de lei și un profit de peste 12,5 milioane de lei în 2011 -, putem confirma şi consumul real, nu doar interesul virtual.

 

 

DIAGNOSTIC INTERMEDIAR

 

Pentru a înțelege de ce se produc aceste spike-uri în căutările românilor pe Google am pus în oglindă informațiile Google cu cele din cutia de rezonanță media. Astfel, am monitorizat, cu ajutorul matematicienilor de la Media IQ, știrile din presa online, accesând conținutul produs de jurnaliștii români. Am notat numărul lunar de apariții, precum și exemple de articole de presă care reflectă trendurile Google.

 

Ca tendință generală, căutările pe Google merg mână în mână cu aparițiile de presă. Mai exact, când media tratează pe larg o anumită boală, volumul căutărilor adiacente crește exponențial, uneori cu o anumită întârziere, arată statisticile Google.

 

Generic, googleafecţiunile românilor ar putea fi clasificate în trei categorii: sezoniere, generate de media sau colaterale simptomelor unor vedete/persoane publice. Să le luăm pe rând:

 

1. Viralele. Sunt în mare parte boli de tip sezonier, iar în termeni de specialitate s-ar plasa în zona bolilor acute. În această categorie am inclus varicela, scarlatina, rubeola, gripa porcină, pojarul și rujeola. Gripa porcină a avut cel mai mare spike de căutări în această categorie (368,48% în ianuarie 2011).

2. Media buzz. În această categorie am inclus toate acele afecțiuni care sunt alimentate de media, deși numărul de noi îmbolnăviri la nivel naţional nu a crescut neapărat vertiginos. Un exemplu de creştere pe Google poate fi cel al hepatitei C, venită însă pe fondul campaniei publice din mai 2010 de testare a populației. Boala Lyme, provocată de mușcătura infamei căpușe, a fost trending topic la căutări, cu toată panica și scenarita de rigoare din media tradiționale. Cazurile de mușcătură de căpușă din aprilie 2012 au generat o creştere cu 500% a căutărilor pe acest subiect față de luna anterioară. Iar dacă ai şi un suspect de serviciu precum actorul Șerban Ionescu, rețeta e completă pentru o pandemie a căutărilor.

3. VIP. Câteva dintre afecțiunile analizate s-au înghesuit în bara de căutare după o asociere cu vedete din România. Șerban Ionescu a fost motorul pentru “căpușă”, iar Teo Trandafir pentru “pancreatită”. Presupusul lupus tabloidal al Andreei Marin a declanşat în iulie 2011 o creştere a căutărilor Google cu 158,82% față de luna precedentă. Nu putem să băgăm însă mâna în foc că Doctor House n-a avut și el un mic rol în ecuație. Şi dacă e să-l credem pe maestrul diagnosticului diferenţial, “It’s never Lupus!”. Tot Andreea Marin a donat sânge pentru un bolnav de leucemie, iar căutările asociate bolii au crescut simțitor în octombrie 2010.

 

Vedeta absolută a categoriei pare să fie însă zona zoster, cu o creștere explozivă în aprilie 2010 de 3.000% față de luna precedentă, pe fundalul unei ştiri despre diagnosticarea Dianei Dumitrescu cu această boală.

 

3.000% Rata de creştere a căutărilor românilor pe Google după “zona zoster”, în aprilie 2010

 

 

CO.roLAR 1 – Simptome atipice

 

Există însă şi câțiva termeni din zona medicală care au beneficiat de căutări masive, chiar dacă nu se regăsesc în cele trei categorii mai sus menționate: “Colon Help”, “Helicobacter Pylori” și “analize medicale”. Să le administrăm pe rând.

 

Colon Help. Lansat în 2010, medicamentul a beneficiat de intensă promovare, inclusiv pe TV, promițând că rezolvă o gamă largă de afecțiuni. “Au început cu reclamă peste tot, în condițiile în care promiteau acoperirea unui spectru larg de patologii: constipație, slăbire, detoxifiere, protecție ficat, diminuarea colesterolului, «curățarea» sângelui»”, explică o farmacistă pentru Das Cloud.

 

Helicobacter Pylori. Este bacteria care provoacă ulcerul infecțios. “Este rezistent la medicamente la care schema eficientă de eradicare presupune asocierea a câte patru clase de medicamente. Se transmite pe cale gastro-orală în cazul celor internați în spital care au suferit diverse proceduri în care instrumentele nu au fost sterilizate corespunzător. Se poate vorbi de eșec din punct de vedere farmacoterapeutic, întrucât, fiiind destul de rezistent, s-ar putea ca prima schemă să fie ineficientă”, spune medicul Vladimir Dumitrașcu.

 

Analize medicale. Cei mai mulți dintre căutătorii Google după un termen generic precum “analize medicale” doresc să decripteze ceea ce le scriu pe rețete medicii pe care i-au consultat în prealabil, explică medicul-primar Anca Marinescu de la Centrul de Diagnostic și Tratament Dorobanți.

 

Cautările după termeni precum monocitele, leucocitele, limfocitele sau trombocite arată că românii fie nu primesc suficiente răspunsuri la cabinetul medical, fie nu sunt suficient de atenți la tot ce înseamnă diagnostic și aprofundează post factum informaţia necesară, odată ajunși în fața unui computer.

 

 

SOLUŢII ALTERNATIVE

 

Când Google nu oferă răspunsurile aşteptate, românii apelează și la vocea comunității. Ciprian Miron, reprezentant al Sfatulmedicului.ro, un site care oferă consultații medicale la distanță, mediate online, spune că românii apelează cel mai des la un doctor de pe internet mai ales în cazul problemelor genitale.

 

Astfel de probleme intime sunt aduse și în fața unor doctori ce activează pe rețeaua de socializare TPU. Brigaela, medic și expert TPU, face pentru Das Cloud o listă a problemelor de sănătate pe care le afișează în public, sub pseudonim, adolescenții din ziua de azi.

1. Întrebări legate de viaţa sexuală, potenţă, boli cu transmitere sexuală, virginitate şi pierderea ei, analize necesare în cazul schimbării partenerului/partenerei sau necesare după o partidă de sex neprotejat cu un necunoscut.

2. Întrebări legate de semne şi simptome de sarcină, teste de sarcină, metode inedite de întrerupere a unei sarcini.

3. Întrebări despre reacţii adverse ale unor tratamente, adesea auto-administrate.

4. Întrebări despre oportunitatea unor manevre terapeutice recomandate de un medic curant şi legat de care oamenii vor o a doua opinie.

5. Întrebări despre cure de slăbit sau îngrăşare.

 

“Cele mai puţin normale întrebări primite au fost solicitări de prescripţie a unor medicamente cu regim special (cu scopul de a le folosi pentru a se droga) şi o întrebare absolut epocală prin care un băiat îmi solicita metode noi şi inovatoare de a se masturba”, spune Brigaela.

 

 

EFECTE SECUNDARE

 

Ce-i supără cu adevărat pe românii cu search field-ul de la Google deschis spre problemele medicale nu se desprinde în totalitate din volumul căutărilor oferite de reprezentanții români ai companiei americane. Das Cloud a stat de vorbă cu câțiva specialiști autohtoni pentru a afla care e nivelul mentalului medical colectiv, dar și care sunt limitele auto-diagnosticului de browser.

 

Există două tipuri de căutări medicale pe internet, explică medicul Anca Marinescu, de la Centrul de Diagnostic și Tratament Dorobanți. “Sunt în primul rând cele de curiozitate. Caută nu pentru că au pancreatită, ci pentru că vor să știe ce-o avea Teo Trandafir, care e evoluția ei de sănătate, cu ce se mănâncă această boală. Apoi mai este căutarea făcută de bolnavul propriu-zis. Acest lucru nu poate fi în nici un caz ceva rău, cât timp nu se ia cu literă de lege ceea ce scrie pe internet”. Numai că există şi cazuri în care pacientul poate ajunge să pună în discuție autoritatea medicului, iar asta e periculos, adaugă ea. “Atunci când vine și începe să te contrazică, că a citit el pe internet, atunci e o problemă. Pentru că aceste rezultate de căutări nu sunt adaptate fiecărui pacient în parte. Am unii clienți care îmi spun: «Da, știu, că am citit și eu pe internet»”.

 

Că românul s-a deprins să-şi caute sănătatea pe internet, este şi concluzia lui Viorel Alexandrescu de la Institutul Cantacuzino. “Înainte de a se duce la medic, de cele mai multe ori caută pe internet. Semnalele pentru inițierea acestor căutări nu țin însă numai de starea sa de sănătate. Acestea pot veni în orice moment și în diferite forme: de la persoane fizice din jur, de la persoane publice, de la instituții, de la anumite campanii desfășurate pe internet. Citește omul și zice: «Bă, nu am cumva și eu boala asta?».”

 

Trendul auto-diagnosticării creștere odată cu lățimea de bandă de net, confirmă, la rându-i, Anca Marinescu. “Pacienții sunt clar mai bine informați în privința afecțiunilor de care suferă decât erau acum câțiva ani, până să aibă contact cu Internetul”. Dar atrage atenţia şi asupra reversului medaliei. “Internetul este, de cele mai multe ori, un instrument în mâna unui necunoscător. Interpretările pot fi subiective, se ajunge la ipohondrie, la senzația că le ai pe toate. Diagnosticul este însă un proces extraordinar de complex, pe care nu înveți să-l aplici doar pentru că ai studiat șase ani de medicină. Sunt foarte mulți algoritmi umani care duc la stabilirea unui diagnostic”.

 

 

CO.roLAR 2 – Studiu de caz

 

Unul dintre cei care au înțeles potențialul Big Data şi al examinării simptomelor de pe internet este Viorel Alexandrescu, doctor în științe medicale, șef al Centrului Național de Referință pentru Gripă din România și director de programe pentru epidemii și pandemii în cadrul Institutului Cantacuzino. O titulatură cu un rol pe măsură – prevenirea răspândirii epidemiilor de gripă în România -, dar şi o răspundere în care viteza de reacție e esențială. La primele semne ale unei potenţiale epidemii, sistemul trebuie alertat pentru a-și face provizii de vaccinuri antigripale. Cu cât mecanismul se mișcă mai repede, cu atât mai mic pote fi numărul bonavilor. Iar internetul se poate răspândi mai repede decât gripa.

 

La sfârșitul anului trecut, Institutul Cantacuzino și Google România au încheiat un parteneriat pentru construirea unui sistem de alertă. Concret: când anumite cuvinte cheie, asociate simptomelor de gripă, înregistrează creșteri în volumulul căutărilor de pe google.ro, este declanșată alarma.

 

“Am făcut o selecție de astfel de cuvinte-cheie introduse în motorul de căutare Google. Sunt vreo 10-12: gripă, viroză, răceală, febră, tuse, tuse cu expectorații, durere de cap, junghi toracic, dureri musculare și dureri articulare, nas care curge, stare generală proastă. Ele sunt mai multe, am avut inițial vreo 30-40, dar le-am ales pe cele mai frecvente”, explică pentru Das Cloud Viorel Alexandrescu. Sistemul nu a fost testat şi în condiții reale, pentru că în lunile trecute de la implementare nu s-a produs nici o epidemie. Dar dacă alarma va fi declanşată, autoritățile încep aprovizionarea cu vaccinuri antigripale, spitalele se pregătesc pentru internări și demarează campanii de informare în școli.

 

“Un pacient educat este un pacient mai bun și un partener mai bun pentru cel care îi oferă servicii medicale” – Chris Bailey, OMS

Ca viteză, sistemul poate depăși cu șapte zile modalitatea clasică de certificare a unei epidemii.

 

 

PANACEU SAU ADJUVANT?

 

Tot acest e-alfabestim medical în creștere e un fenomen la scară mondială. O confirmă inclusiv Chris Bailey, specialist e-health în cadrul World Health Organization (WHO), în opinia căruia internetul a creat o democratizare a informației medicale peste tot în lume. “De la programe ale WHO precum HINARI, care oferă acces la literatură științifică medicală instituțiilor din țări cu resurse limitate, la expansiunea folosirii computerului și a telefoniei în cele mai îndepărtate locuri ale planetei, un segment tot mai larg din populația lumii înțeleg cum să acceseze și să folosească informația medicală disponibilă pe web”, explică acesta într-un interviu pentru Das Cloud.

 

“Un pacient educat este un pacient mai bun și un partener mai bun pentru cel care îi oferă servicii medicale. Iar în zone în care sistemul medical este precar, să oferi acces la informație oamenilor pentru a-i face mai responsabili de starea lor de sănătate este un factor important pentru a întări sănătatea comunităților și pentru a limita răspândirea bolilor contagioase”, continuă reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății.

 

Unde e, în cele din urmă locul Doctorului Google în complexa ecuație a vindecării? Alexandrescu este de părere că, în momentul de faţă, căutările pe Google “scurtcircuitează” traseul pacientului până la medic: “Nu-i mai spui unui vecin ce te doare, cauți pe internet și apoi mergi direct la medic”.

Christopher Bailey, Organizația Mondială a Sănătății

 

Nici unul dintre specialiștii intervievaţi de Das Cloud nu vorbesc însă în termeni curajoși despre infailibila inteligență socială disponibilă online care să înlocuiască complet în acest moment clasicul act medical. Și, deși cyberhondria e boala cea mai la modă pe internet, nici românii nu se încred orbește în inteligența web-ului. Cel puțin asta relevă un studiu Reader’s Digest de anul trecut, care spune că 62% dintre români au încredere în internet, față de 76% câți au încredere în doctori.

 

Câți au încredere în doctori-mașină? Întrebarea nu e încă parte a unui formular, dar cu siguranță medicina e un domeniu al inovaţiilor tehnologice. Care încep deja să apară.

 

Un sistem informatic a fost mai bun decât de o echipă de medici în a pune diagnosticul corect arată un studiu recent realizat de către cercetătorii de la Indiana University. Sistemul computerizat dezvoltat de către aceștia a primit sarcina să analizeze și să prezică evoluția medicală a 500 de pacienți. După introducerea datelor relevante – care aveau în principal a face cu depresii clinice sau boli cronice precum hipertensiune sau diabet – cercetătorii Kris Hauser și Casey Bennett au confirmat că sistemul informatic a fost cu 42% mai bun decât doctorii în carne și oase la diagnostic și la prescrierea de tratamente.

Alte articole