Antrenament pentru pre-fondatori

Vrei să întâlnești un viitor antreprenor cu o minte deschisă? Convinge-l să chiulească de la cursul de ”Rețele Locale”!

37 de echipe s-au înscris la hackatonul Inovation Labs. Foto: facebook.com/ILabsRo

 

În Europa de Est există un nivel înalt de pregătire al oamenilor din domeniul tehnic, care îi face foarte buni executanți, dar lipsește aproape complet acel cocktail de curaj, creativitate și fler comercial care naște companii în serie în Silicon Valley. Am auzit acest lucru spus sub diverse forme, în discuții în afara prezentărilor de pe scenă, la IDCEE în Ukraina, Pioneers în Austria, How To Web-ul autohton, și cel mai recent săptămâna trecută la World Mobile Congress în Spania.

 

Să fie doar o altă aserţiune a mitologiei 2.0? Nu, nu e! Statistic, în România ai avea șanse mai mari să cumperi un Ferrari decât să construiești un produs inovator în domeniul IT. Nu pentru că românii ar știi prea puțin să programeze. Dimpotrivă, ştiu prea mult. Ba chiar atât de mult încât pot spune încă de la început că nu va funcționa.

 

Politehnica bucureşteană a fost weekend-ul trecut gazda unui hackaton la care 37 de echipe formate din studenți de anul III+ și-au prezentat ideile de startupuri, într-un pitch de fix un minut, pentru a intra în programul Innovation Labs. Şi ştiţi ceva? Cei mai mulţi dintre ei făceau parte din categoria celor care nu ştiau că nu va funcționa.

”La anul I am observat şi eu, dacă îi întrebi ce vor să facă, vor să schimbe lumea. Iar în anul V vor doar să se angajeze la Google.” – Andrei Pitiş

Nu au fost idei pe care să le auzi la pitch-urile obișnuite în fața investitorilor, idei temperate de conformismul (auto)impus de nevoia de finanţare din partea juriului din fața ta.

 

Dar să închidem pentru o clipă ochiul dracului şi să dăm creativităţii ce-i al creativităţii. Miza programului Innovation Labs este construirea și coordonarea unor aplicații online cu ajutorul unor antreprenori experimentați, iar sâmbătă, în clădirea rectoratului Politehnicii din București, şi-au făcut auzite vocile nume care ar putea sta foarte bine pe CrunchBase – baza de date cu startupuri a blogului TechCrunch. ”Ride Home”, ”Open Fridge”, ”Med Cloud”, ”Gymee” sau ”Auditory” au fost doar câteva dintre prezentările  minutului de aur, dar şi dovada că există creativitate în România, dar trebuie să o cauți în universități.

 

Au însă toate aceste idei şi un (alt) element comun? Majoritatea aplicațiilor prezentate se adresează unui public țintă din care prezentatorul lor face parte. Ceea ce înseamnă că inițiatorul pornește cu un prim assett pe lângă curaj: cunoaşterea bazei potenţiale de clienţi. Rămâne însă întrebarea dacă publicul său țintă e dispus să plătească pentru acel serviciu.

 

Au fost aplicații cu un model, să-i spunem, discutabil – ”vezi un Ferrari pe stradă, îi faci o poză, o publici, unul dintre prietenii tăi o vede, își cumpără Ferrari și tu încasezi comisionul”. Dar au fost și aplicații atent construite – Retake e cel mai bun exemplu.

Afișul Innovation Labs

 

Duminică, la sfârșitul hackatonului, au rămas 12 echipe care vor intra în programul de pre-accelerare Innovation Labs. Timp de patru luni, acestea vor fi asistate și mentorate de oameni ca Andrei Pitiș, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Răzvan Rughiniș, profesor la Politehnică, cel care predă cursul de rețele locale, Radu Georgescu, președinte Gecad și apropiat observator al mediului școlar și universitar din IT în ultimii ani, alături de alte nume grele din industria IT locală.

 

Despre Innovation Labs, Andrei Pitiș spune într-un interviu pentru Răzvan Băltărețu de la “Adevărul” că umple o zonă neacoperită până acum în România. ”Ideea este să completăm tot ecosistemul antreprenorial din Tech să ajungem până la a avea startup-uri internaţionale. Ecosistemul pleacă de la facultate, unde este un pre-accelerator şi studenţii pot veni cu idei, le pot dezvolta (aici se poziționează Innovation Labs, n.red.), apoi sunt programele de accelerare care investesc în echipe care au trecut de faza de prototip, de idee, au ceva capabil pentru piaţă (TechAngels, n.red.). Există apoi venture capital care investesc la nivelul următor (VentureConnect n.red.) şi apoi e ieşirea pe bursă unde se fac miliarde (aici nu există vreun exemplu n.red.). La noi nu existau anumite bucăţi.”

 

În paranteză fie spus, numele comune tuturor acestor inițiative de sprijin ale antreprenoriatului sunt cele ale lui Andrei Pitiș și Radu Georgescu.

 

Şi tot Pitiș este cel care creionează, de data asta din postura de profesor la Politehnică, o grăitoare imagine a raportului invățământ românesc/creștere în vârstă: ”La anul I am observat şi eu, dacă îi întrebi ce vor să facă, vor să schimbe lumea. Iar în anul V vor doar să se angajeze la Google.”

Cu această ultimă idee în minte, există o vârstă critică la care trebuie să începi antreprenoriatul?  Fondatorii startupurilor din Y Combinator, unul dintre cele mai mari programe de accelerare din lume, au o medie de vârstă de 26 de ani şi nu puțini sunt cei care spun că antreprenoriatul IT e ca sportul de performanță: la 25 de ani e vârful carierei, la 30 de ani ești deja prea bătrân.

 

Pe de altă parte, Adeo Rossi (40 de ani), un experimentat antreprenor online şi fondator al Founders Institute, şi unul dintre speakerii cheiei ai IDCEE Kiev 2013, a făcut un studiu pe 3.000 de antreprenori, conform căruia sorții sunt de partea celor de aproximativ 39 de ani, vârsta la care proporția între curaj și experiență atinge nivelul optim.

 

Iar dacă lucrurile stau aşa, cei care intră acum în programul Innovation Labs au timp să eșueze de câteva ori până la apogeu. Dacă își păstrează creativitatea și curajul, restul poate fi învățat de la mentori.

Alte articole