Game of drones

Cum obții cea mai bună imagine panoramică a celei mai înalte clădiri din București? Atașezi un GoPro de o dronă, îi dai drumul de pe capota unei mașini din parcarea de lângă încă neterminatul gigant Sky Tower de 137 metri înălțime, și urci totul pe YouTube.

Drona, la lansare, salută echipa Das Cloud.

 

Mihai Dragu bate aproape zilnic câmpurile, cum îi place lui să spună, ca să înalțe zmeie postmoderne, cu elice de carbon, brațe de lemn de brad tăiate din scurt cu fierăstrăul din dotare și niscavai tehnologie de câteva sute de euro. Lumea cască gura și face mâna streașină spre cer, câinii latră a urgie, fetele chicotesc șugubăț. Toți ochii din jur sunt pe drona căreia Mihai i-a dat drumul. Denumirea lor tehnică e UAV (Unmanned aerial vehicle), el le spune mai precis drone tricopter, pentru că au trei brațe pe care sunt atașate elicele care o înalță pe verticală de la sol până la înălțimi de până la 2 kilometri.

 

Țara noastră s-a alăturat unui program NATO de supraveghere terestră pentru a cumpăra, în colaborare cu alte 12 membre NATO, cinci drone americane, a căror valoare totală este de 1,2 miliarde de euro

Dar ce-i cu dronele astea, totuși? Când auzi prima dată de dronă gândul îți zboară la breaking news-urile de CNN, unde crainicii mai semnalează câte-o dronă patriotică răpusă de insurgenți pe vreun teatru de operațiune din Orientul Mijlociu. În România nu vedem astfel de aparate de spionat în real time și eventual omorât inamicul, pentru că nu-s bani și nici interese. Țara noastră s-a alăturat în acest an unui program NATO de supraveghere terestră, denumit AGS (Alliance Ground Surveillance), pentru a cumpăra, în colaborare cu alte 12 membre NATO, cinci drone americane botezate Global Hawk RQ-4B, a căror valoare totală este de 1,2 miliarde de euro. Asta fără banii ce trebuie plătiți pentru operarea lor. Sunt niște bolizi fără pilot, de 13 metri lungime și 35 de metri anvergură a aripilor, și se pot ridica până la aproape 20 de kilometri înălțime cu o autonomie de zbor de peste 24 de ore. Vor fi însă operate din Italia și nu vor face decât misiuni de recunoaștere, nu și de eliminare de adversar.

O dronă tricopter

 

Dronele acestea vor fi operaționale, spun reprezentanții MAPN pentru Das Cloud, în 2017, dar încă nu se știe dacă vom avea specialiști români care să le piloteze de la sol. Ministerul mai declară totodată că are în dotare și alte drone militare, ce “sunt folosite în Afganistan şi în ţară pentru menţinerea antrenamentului operatorilor”.

 

Zece minute de pogorâre HD în văzduh

 

Să ne întoarcem însă la visele mai ușor accesibile de zbor fără pilot pe care le oferă la costuri mult mai reduse și cu implicații mult mai puțin discutabile Mihai Dragu. Tricopterul pe care îl construiește el și cu care m-a întâmpinat undeva într-o parcare aglomerată din preajma Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București, este mult mai puțin ambițios. Are sub un kilogram, urcă până la 800 de metri, iar pentru 800 de euro poți să-l cumperi oricând de pe site-ul lui. Ce știe să facă cel mai bine tricopterul lui Mihai, în afară de zbor, este să tragă filme de vreo 10 minute, cât țin bateriile. Cu el se iau ochii clienților, care sunt companii ce se ocupă de cartografiat sau televiziuni ce vor panorame cât mai bune de sus.

 

Am vrut să-l vedem și noi la lucru, așa că am ales cea mai înaltă clădire (încă în construcție) din București: Sky Tower, care se ridică la 137 de metri deasupra solului. Cum se vede capitala României de la înălțimea aceasta, din viitoarele birouri corporatiste? Pentru oricine vrea să-și ia un spațiu în chirie acolo, dar și pentru toți cei care nu aveți rău de înălțime, un video făcut special de Mihai Dragu în colaborare cu Das Cloud.

 

 

The making of

 

Nu e tocmai ușor să pilotezi o dronă, chiar și atunci când dai 800 de euro pe ea, nu câteva sute de milioane de euro. Așa că nu dați buzna să-l sunați pe Mihai Dragu să vă construiască și vouă una. El e inginer în electronică și telecomunicații la bază și chiar și așa a avut bătăi de cap până să poată urca pe cerul de deasupra Sky Tower tricopterul meșteșugit de el. Te uiți la jucărioara improvizată pe care o așează pe capota unui Logan oarecare din parcarea de lângă clădirea-mamut și zici că n-are cum face toată treaba de care zice Mihai că e-n stare. Are un miez dreptunghiular, care este flight controller-ul, ce-i asigură stabilitatea și îndeplinește funcții de navigare autonomă. Tot acolo se află însă și alte mici aparaturi cu funcții precise: giroscop, accelerometru, barometru și magnetometru. Iar peste e montat GPS-ul. Până de curând construia el tot sistemul, dar de când au prins curaj chinezii, preferă să lase toată munca în seama lor și cumpără direct tot sistemul. Dedesubt a atașat GoPro-ul ce va filma tot și pe care-l conectează la tot sistemul de la sol, care îi permite lui Mihai să urmărească direct pe un display ce filmează în real time micuța cameră.

Câinii se ascund pe sub mașinile din parcare când încep să vâjâie motoarele dronei, muncitorii de pe șantier dau casca jos din cap și cască gura

 

Nu e rocket science, dar nici ușor. Lui Mihai îi place însă spiritul DIY, așa că, în loc să cumpere drone gata țiplate de la nemți, cum știe că fac mai mulți din România, se bagă el la bricolat tehnologic. De te uiți mai bine la brațele ce pornesc din miezul dronei, observi că sunt de lemn de brad, iar unul e fisurat, așa că i-a atașat din scurt o tijă de carbon să-l țină rigid. În vârful bețelor a pus motoarele cu comutator electronic care alimentează cele trei elice de carbon ce-l ridică pe ciudatul tricopter la verticală până sus de tot.

 

Câinii se ascund pe sub mașinile din parcare când încep să vâjâie motoarele dronei, muncitorii de pe șantier dau casca jos din cap și cască gura, băieți de cartier pe scuter mai să producă accidente pierzându-și privirea pe cer după drona ce urcă și tot urcă.

 

“Nu pot vorbi acum, pilotez. Te sun eu mai târziu”

 

Așa îi răspunde cuiva la telefon Mihai, după care închide rapid ca să nu piardă nimic din ce se întâmplă pe display-ul ce-l are montat în parcare, lângă Logan. “Când eram mic, restul copiilor desenau brăduleți și căsuțe, eu desenam circuite și semne de bec”, spune fostul fotograf de nunți, care are acum 34 de ani. Ca să nu cumperi din pură snobie o dronă ca cea pe care o îndreaptă acum spre Sky Tower, ar trebui să-l asculți pe Mihai înainte să scoți sutele de euro: “Durează cam o vară de ieșit la câmp ca să înveți să pilotezi. Iar ca să mai faci și ghidaj video de la sol, să nu stai cu ochii în soare tot timpul, durează și mai mult, pentru că ai nevoie nu doar de perseverență, ci și de cunoștințe tehnice”.

 

El face asta din 2009, iar de la începutul acestui an s-a apucat să și vândă aparatele pe care le face. A dat mai puțin de-o duzină de astfel de drone, dar e optimist și-și momește clienții la tot pasul. O familie tânără cu un bebeluș trece prin parcare, iar soțul, curios de mașinăria întoarsă la sol, începe să pună întrebări de tot felul. E și el ceva electronist și ar vrea să-și ia o dronă. Mihai o mai ridică odată de la sol prin praful din parcare, niște câini mai latră iar, posibilul viitor client cască gura, ia cartea de vizită și își face deja planuri de pilot de drone.

Alte articole