Minerii se mută în Spațiu

Cea mai recentă industrie care se anunță în nomenclator este mineritul asteroizilor. Șefii Google, împreună cu James Cameron, vor să scoată aur și alte resurse la mare căutare din piatră extraplanetară seacă. Ce spun oamenii de știință români despre această nouă întreprindere?

Foto: heavensrim.blogspirit.com

 

Uitați de lifturile spațiale! Cea mai über inițiativă în afara atmosferei terestre este în acest moment mineritul asteroizilor. La începutul acestei săptămâni un grup de milionari, oameni de știință și ingineri au anunțat un proiect curajos care ne-ar putea salva pe veci planeta de la secarea completă de resurse. Mai precis, o companie specializată în extracția de resurse de pe asteroizii ce gravitează în jurul Pământului, pe numele ei Planetary Resources.

 

Industria care se pune la cale în spațiul dintre Pământ și Lună ar putea adăuga trilioane de dolari economiei mondiale și ar putea la fel de bine asigura prosperitatea pământenilor pentru sute de ani de acum înainte, după declarațiile entuziaste ale celor care au scos bani de la chimir pentru această inițiativă. E vorba, mai exact, de oficialii Google Larry Page și Eric Schmidt, regizorul James Cameron sau Charles Simonyi, un fost om cheie de la Microsoft.

 

În apropierea Terrei există aproximativ 9.000 de asteroizi, dintre care 1.500 sunt mai la îndemână, fiind la fel de accesibili din punct de vedere al energiei consumate precum o banală călătorie pe Lună. Aceștia sunt ticsiți cu tot felul de resurse bune de folosit. Unii dintre ei au un conținut mare de gheață, care ar putea fi transformată în oxigen solid și hidrogen solid – combustibilul necesar rachetelor pentru explorare. La fel de bine, în formă nealterată, ar putea susține viața în spațiu. Alți asteroizi sunt bogați în metale rare precum aur sau platină. Abundența lor va permite accesul mai rapid la tehnologiile care sunt prea scumpe în clipa de față.

 

Miliarde de prins cu arcanul în spațiu

 

Un asteroid mărunt, de aproximativ 50 de metri în diametru, ar putea conține metale în valoare de miliarde de dolari, la fel cum ar putea dispune de suficientă apă pentru a alimenta întreg programul unei navete spațiale.

 

 

În primii doi ani, compania va trimite așa-numiți prospectori pe orbita joasă a Pământului. Aceștia se vor apropia de asteroizi și vor studia posibilitatea de a-i prinde și a-i explora. După un deceniu, o altă cohortă de prospectori le vor lua locul și vor analiza în detaliu compoziția asteroizilor. Procesul de minerit va începe abia după ce se vor stabili cu exactitate candidații cei mai potriviți în funcție de distanță, viteză, stabilitate fizică și compoziție.

 

Va fi mineritul spațial o industrie viabilă în următoarele decenii? Am adresat această întrebare comunității științifice din România, care urmărește îndeaproape planurile mărețe alei lui James Cameron & Co.

 

“Un ecologist ar putea spune că nu ne mai trebuie pe Pământ alt aur, alte metale, că avem destule” – Marius-Ioan Piso, directorul general al Agenției Spațiale Române

Explorarea minieră a asteroizilor este în discuție de două decenii, spune Marius-Ioan Piso, directorul general al Agenției Spațiale Române (ROSA). “Există însă aspecte juridice care trebuie rezolvate, ce țin de regimul spațiului extra-atmosferic. La fel ca în cazul mărilor, asteroizii nu sunt în proprietatea pământenilor. Acest lucru e știut încă din 1967, când s-a semnat un tratat în acest sens. Din punct de vedere juridic, totul este foarte bine pus la punct”, explică șeful ROSA.

 

Hollywood-ul jubilează

 

Din punct de vedere tehnic lucrurile sunt și ele întortocheate, este de părere Piso. “Proiectul este fezabil, dar costă foarte mulți bani. Nu știu dacă au analizat foarte bine acest aspect sau dacă poate fi pur și simplu analizat în acest moment. La fel, nu sunt convins că SUA sunt dispuse să plătească în acest moment, pentru că până la urmă e o investiție de stat”. Piso mai adaugă și o dimensiune etică proiectului: “Un ecologist ar putea spune că nu ne mai trebuie pe Pământ alt aur, alte metale, că avem destule”.

 

Este paradoxal, încheie oficialul ROSA, “cum aceleași eforturi investite în sisteme de deflexie (înlăturare) a asteroizilor potențial periculoși pentru Terra sunt contrabalansate de eforturi similare de a capta acești sateliți”.

 

Mult mai circumspect este Adrian Șonka, coordonatorul Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, care e de părere că e mai multă paradă de imagine decât strategii concrete în spatele Planetary Resources: “Ca orice proiect privat, PR-ul este la el acasă și totul pare un vis frumos, realizabil în doi timpi și trei mișcări. Chiar și cu celebrii (și bogații) investitori, proiectul va consuma imense cantități de bani, resursele fiind, bineînțeles, atrase printr-un proiect cât mai grandios cu putință”. La fel ca Piso, Adrian Șonka este de părere că statul va avea ultimul cuvânt în toată povestea: “Până în prezent companiile private nu au reușit să cucerească spațiul cosmic, această întreprindere fiind apanajul statului. Pe hârtie totul pare bun, dar infrastructura este inexistentă, în acest caz factorul timp trebuind luat în considerare. Ori dacă primul asteroid va fi vizitat peste aproximativ 20 de ani, de ce a apărut agitația inițială?”

 

Predicția de final a lui Șonka este că la orizont industria divertismentului e prima care își va freca mâinile de mulțumire pe seama proiectului de minerit extra-planetar: “Sunt sigur că și noi vom plăti pentru visurile altora prin cumpărarea biletelor la filmele artistice pe această temă”.

Alte articole