Sport fără suflet V

Nu putem știi dacă Béla Károlyi a urmărit exerciţiul de 10 al Nadiei Comăneci de la Olimpiada de la Montreal din 1976 gândindu-se că gimnasta e opera sa. În cazul lui Bazinga însă, vedeta incontestabilă a RoboChallenge şi campion naţional la Mega Sumo, antrenorii săi au avut toate motivele să o facă.

 

Unul dintre roboții care s-au înfruntat la Robochallenge.

 

Pentru un neavenit, pare greu de înțeles de ce o aulă plină ochi de tineri sare în picioare și ovaționează spontan, ca în sport, de fiecare dată când o bucată de circuite cu carcasă reușește să împingă o alta în afara unui spațiu încercuit cu bandă albă (Robo Sumo) sau când cei mai neîndemânatici jucători de fotbal (Robo Fotbal), tot roboți, reușesc să împingă în sfârșit o bilă dincolo de spațiul porții.

 

Sâmbăta trecută, la cea de a V-a etapă națională a concursului RoboChallenge, atmosfera a fost la fel de efervescentă ca la etapa locală din București (video).

 

Concursul Robochallenge a ajuns la ediția a 5-a.

Faptul că publicul e în mare parte format din studenți electroniști, care ştiu cât poate fi de greu să construieşti un astfel de robot, le explică pe deplin entuziasmul. Robosportivii nu sunt teleghidați; vin echipaţi cu senzori care detectează obiectele din jur, iau decizii după cum le dictează liberul arbitru – e adevărat, programat în prealabil -, pentru ca apoi comanda să ajungă la motorașele electrice din dotare. Procesul de detecție-evaluare a situației – sau, dacă vreţi, luarea unei decizii – se repetă până când unul dintre participanți este învins. C-aşai în tenis.

 

Judecând după cifre, interesul pentru competiţiile în care oamenii pot fi doar ”antrenori” e în creștere – la RoboChallenge 2012 au participat 54 de echipe, dintre care aproape 30 din afara Bucureștiului, de 3 ori mai mult decât anul trecut.

 

”Dezvoltă spiritul practic. Începi să gândești altfel pentru că studenții învață multe la nivel teoretic, dar când ești pus în situația să lipești două circuite, să programezi un robot, apar tot felul de probleme pe care trebuie să le rezolvi”, explică Adrian Gașpar, unul dintre organizatori, mecanismul nevăzut al competiţiilor robomekanice.

 

”Când ești pus în situația să lipești două circuite apar tot felul de probleme.” – Adrian Gașpar, RoboChallenge

Să mai spunem că nu e o joacă ieftină. Un robot poate fi construit şi cu doar câteva sute de lei, folosind cele mai ieftine piese, dar cei care ocupă podiumul investesc de 10 ori mai mult. Au cele mai bune componente, motoare elvețiene, senzori, driveri și microcontrollere care au dus, de exemplu, costurile de construcție ale câștigătorului probei de Robo Sumo, echipa din Cluj, la peste 3.000 de euro.

 

Din această perspectivă, primează investiţia în faţa inventivităţii? ”La proba asta (Robo Sumo) contează mult forța și senzorii, unde componentele scumpe fac diferența”, explică Adrian Gașpar, adăugând că restul probelor sunt mai puţin influenţate de valoarea pieselor componente. La proba de Line Follower, bunăoară, în care roboții trebuie să urmeze traseul unei benzi magnetice și să ocolească obstacolele puse în cale secretul stă în măiestria programării mai mult decât orice altceva.

 

Meine damen, herren und robotern, iată căştigătorii ediţiei de sâmbătă, 21 aprilie:

 

MEGA SUMO

 

Bazinga

 

Bogdan Dumitru Ionuţ Genis – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Bogdan Alexandru Hopulelele – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

 

MINI SUMO

 

Apocalypse Junior

 

Amariei Cornel Marian – Liceul de Informatică Bucureşti – cls XII
Cismărescu Ştefan Christian – Liceul de Informatică Bucureşti – cls XI
Zamfira Mircea Petruţ – Liceul de Informatică Bucureşti – cls X
Tudor Maria Cristiana – Liceul de Informatică Bucureşti – cls IX

 

LINE FOLLOWER

 

Troll

 

Adrian Cristea – Facultatea de Automatică şi Calculatoare
Dan Iorga – Facultatea de Automatică şi Calculatoare
Daniel Rosner – Facultatea de Automatică şi Calculatoare
George Daniel Mitra – Facultatea de Automatică şi Calculatoare

Alte articole