Pe ce-a dat Facebook miliardul?

Tranzacția anului s-a consumat deja: Facebook a cumpărat Instagram pentru un miliard de dolari, iar Internetul a vorbit doar despre asta. E o sumă insultătoare pentru o aplicație mobilă de făcut poze retro cu buzz?

Foto: pardot.com

 

Contextul se știe – Facebook nu excela în zona mobilă, Instagram avea 35 de milioane de utilizatori înregistrați, fusese recent evaluată la 500 de milioane de dolari și tocmai își lansase și versiunea de Android, pe lângă cea deja existentă de iOS.

UPDATE via TechCrunch: Numărul total al utilizatorilor a trecut de 40 de milioane, cu 10 milioane de noi useri în ultimele 10 zile.

 

A fost construit în opt săptămâni și a ajuns aplicația numărul 1 în App Store în doar câteva ore de la lansare. Are zero venituri până în clipa de față, însă cu toate astea e cea mai scumpă achiziție de startup tech din ultimii aproape patru ani.

 

După ce s-au mai liniștit apele și s-au mai distilat angoasele utilizatorilor de Instagram care au amenințat pe alocuri că își vor șterge toate pozele postate în rețea, stăm să judecăm dacă suma plătită de Zuckerberg & Co. pentru aplicația mobilă are logică. Și dacă da, care ar fi ea.

 

Cosmin Popan – Când corporația cumpără toți hipsterii

 

Valul de reacții negative pe care l-a stârnit achiziționarea Instagram de către Facebook e similar celor pe care îl au fanii înrăiți ai unei piese mișto indie care ajunge melodie de reclamă la Toyota, cum bine observa Alexia Tsotsis pentru Tech Crunch.

”Că Facebook a plătit o sumă aparent exorbitantă pentru un serviciu fără nici un profit în clipa da față, nu ar mai trebui să mire pe nimeni” – Cosmin Popan

 

E în legea strartup-urilor să își dorească să crească, dar foarte puține reușesc să ducă procesul la bun sfârșit fără să fie nevoite să vândă la un moment dat. Pot fi numărate pe degete: Facebook, Apple, Google, Amazon.

 

Că Facebook a plătit o sumă aparent exorbitantă pentru un serviciu fără nici un profit în clipa da față, nu ar mai trebui să mire pe nimeni. CNN a plătit la începutul anului trecut 30 de milioane de dolari pentru Zite, un serviciu de știri personalizate, deși nu avea nici un venit contabilizat și nici măcar un plan de business. La fel și Apple a scos din buzunar 200 de milioane de dolari pentru Siri, nu pentru potențialul extraordinar de venituri al asistentului personal de iPhone, ci pe poziția dominantă pe care gigantul din Cupertino speră să o aibă la un moment dat în mobile search.

 

Facebook își simțea poziția amenințată chiar de Instagram. Baza de utilizatori și geolocația pe care aceștia o lasă la vedere odată cu pozele hipsterizate i-au făcut cu ochiul lui Zuckerberg, care nu și-a permis să o lase o concurență mult mai versată în zona “mobile” să-i ia fața. Peste un an ar fi fost prea târziu să mai cumpere. Cum tot abia cam peste un an vom vedea și pe ce s-a dus exact miliardul primit de Instagram. Când Facebook ne va găsi și-n gaură de șarpe.

 

Cristian Bândea – Instagratificare

 

”Avem nevoie acum de produse şi platforme care să ne îndulcească mediocritatea, făcându-ne totodată s-o îmbrăţişăm cu mândrie” – Cristian Bândea

Miliardul de dolari pe care Facebook l-a plătit pentru Instagram evidenţiază cât se poate de clar cea mai puternică tendinţă actuală din (social) media: După ce am trecut aproape peste noapte de la ipostaza de consumatori de conţinut la cea de producători, avem nevoie acum de produse şi platforme care să ne îndulcească mediocritatea, făcându-ne totodată s-o îmbrăţişăm cu mândrie.
Obişnuiţi să ni se dea totul mură în gură, avem nevoie cu disperare de unelte care să ne facă să ne simţim creativi fără să ne pună să transpirăm pentru asta.

 

Într-o lume tot mai superficială, bidimensionalitatea fotografiilor se potriveşte de minune. A demonstrat-o Pinterest, care a transformat internetul într-un imens colaj postmodern realizabil cu doar câteva click-uri, şi o demonstrează Instagram, ale cărei filtre predefinite şi non-customizabile au pretenţia că pot lipi o pecete a calităţii pe orice instantaneu, oricât de neinspirat ar fi el.

 

În consecinţă, pentru că împlineşte cea mai aprigă năzuinţă a consumatorilor de secol XXI, producţia facilă de conţinut imagistic cu garanţii exterioare de calitate, Instagram îşi merită banii plătiţi de Facebook. Trebuie să ne întrebăm însă dacă merită să trăim într-o astfel de lume, în care locul artei şi al creativităţii a fost luat de substituenţi iluzorii ai lor.

 

Miron Ghiu – Internetul geolocal, următoarea etapă a rețelelor dintre noi

 

”În plină liberalizare a media personale ar trebui să ne gândim de două ori când împărtășim atât de multe date private de-a lungul și de-a latul rețelei” – Miron Ghiu

Suma tranzacţiei finalizate în urma unei discuţii de doar 48 de ore, după cum se laudă Mark Zuckerberg, va ridica ştacheta pentru tot ceea ce ţine de piaţa creativă de startupuri. Cultura vizuală (re)intră în atenţia maselor, devenind media universale pentru care barierele lingvistice nu mai contează. Comunicăm prin meme-uri care ajung să înlocuiască bucăţi mari de text din ceea ce ne spunem, iar Facebook profită din plin de asta.

 

În plină liberalizare a media personale ar trebui să ne gândim de două ori când împărtășim atât de multe date private de-a lungul și de-a latul rețelei, cel puțin în ceea ce ține de locul în care ne aflăm. Internetul geolocal e următoarea etapă a rețelelor dintre noi, dar în goana după informații private, manifestată de toate companiile și guvernele în momentul de față, ne putem trezi captivi într-un viitor în care totul e preprogramat și mecanizat software. Asta datorită algoritmilor de predicție aplicați unor mase critice de date reprezentând obiceiurile tuturor, precis cuantificate.

 

Alergând să sharuim vizual fiecare secundă ne vom toci rapid simțul critic și vom râde unii de alţii ca de poze lolcat.

 

Un timeline al parcursului Instagram, de la primul filtru, până la achiziționarea de către Facebook:

 

Instagram timeline. Foto: viralblog.com
Alte articole