Jumătatea goală a .ro

Acest text este doar pentru jumătate din publicul potențial Das Cloud. Restul de 50% dintre români încă nu a pus mâna pe un calculator.

Digital divide. Foto: sfu.ca

 

Gluma cu viteza bună și penetrarea proastă a internetului în România e deja veche. Ba chiar atât de veche încât ultimele date Eurostat privind accesul la tehnologie (pdf) nu mai trebuie să ne mire foarte tare: jumătate dintre români nu au folosit niciodată un calculator. Mai precis, 50% dintre românii cu vârsta între 16 şi 74 de ani nu au pus niciodată mâna pe tastatură și mouse, ca să nu mai zicem de touchscreen-uri sau alte interfețe complexe. E cel mai mare procentaj din UE, în fața Bulgariei (45%) sau a Greciei (41%).

 

Fruntașii în clasamentul atașării de computer sunt Suedia (96% din populație a folosit cel puțin o dată computerul), Danemarca, Olanda (fiecare cu 94%) și Finlanda (93%). Există un singur capitol al studiului Eurostat la care se pare că stăm, totuși, rezonabil – programarea; 18% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani au scris un program de computer. Un capitol la care îi batem pe bulgari (5%), pe cehi (11%) şi chiar și pe olandezi (12%).

 

Ministrul Comunicaţiilor, Răzvan Mustea, spunea la începutul săptămânii că România are zone cu “ultraviteze” la conexiunile de Internet, “programatori ultraperformaţi” şi “hackeri ultraspecializaţi”, dar şi prea mulţi cetăţeni pentru care Internetul este încă “un OZN”.

 

Das Cloud a stat de vorbă cu câțiva actori din zona tech care sunt preocupați de acest digital divide între România și restul țărilor europene, și, punctual, între orașele din România și mediul rural, unde internetul nu are încă mare ecou.

 

Hai pe net!

 

Anul trecut, aproape 5.000 de români au folosit pentru prima dată mâna pe un computer prin eforturile Fundației EOS România. Pentru al treilea an consecutiv, EOS organizează în perioada 26-30 martie “campania naţională de incluziune digitală” Hai pe net!, un tur digitalizator de forță de câteva zile prin mediul rural. Anul trecut au deprins cu mouse-ul peste 16.000 de români, dintre care aproape o treime nu mai puseseră niciodată mâna pe o astfel de interfaţă. EOS România colaborează cu peste 500 de biblioteci, puncte de acces publice la informație, telecentre și licee, unde trainingurile presupun noțiuni “nu foarte high level, dedicate bazei piramidei”, după cum mărturisește pentru Das Cloud directorul Gabriela Barna.

50% dintre românii cu vârsta între 16 şi 74 de ani nu au pus niciodată mâna pe tastatură și mouse

 

“Ne dorim să încurajăm convergența acestor programe de incluziune digitală, care sunt dispersate în acest moment. Bibliotecile, PAPI (Punctele de Acces Public la Informație) și ONG-urile nu colaborează foarte bine. E nevoie de un parteneriat public-privat pentru organizarea tuturor centrelor într-unul singur. Incluziunea digitală nu se întâmplă prin tricouri, flyere și evenimente la București, trebuie să aibă loc la firul ierbii. Trebuie să existe o strategie mult mai clară de politici în domeniul încurajării incluziunii digitale. Nu vreau să spun că ce se întâmplă acum e o glumă, dar sigur e pur teoretic. E nevoie de o investiție masivă în educație, pentru că nu există o strategie clară de IT, ci doar din punct de vedere al infrastructurii. La ediția din anul trecut, bugetul campaniei Hai pe net! a fost de 16.000 de euro” – Gabriela Barna

 

Alianţa Digitală pentru România

 

Tot în acestă perioadă a fost lansat și un plan macro în acest domeniu: Alianța Digitală pentru România, un grup de inițiativă al cărui obiectiv este “micșorarea prăpastiei digitale dintre urban și rural”, după cum spune Elena Zvarici, manager de comunicare al Internet Society, ONG care face parte din acest grup de lucru la care s-au mai alipit instituții publice, organizații comerciale și alte organizații non-guvernamentale. Bugetul de stat pentru acest proiect este zero în momentul de față, iar criteriile de performanță încă așteaptă să fie stabilite. La fel ca și Barna de la EOS, Elena Zvarici crede că prăpastia digitală trebuie redusă pornind de la educația primară.

 

“Planul ar fi, totuși, să ne raliem efortului european Digital Agenda for Europe 2010-2020, care luptă la nivel comunitar cu hăul dintre internetizați și deconectați. (…) În clipa de față există anomalii în legea educației, începând cu orele de IT care sunt opționale până în clasa a 4-a. Legea nu corespunde criteriilor de avansare pentru a atinge țelul european: every european digital. Includerea noilor tehnologii ca metodă de predare transversală în cât mai multe domenii, nu doar în educație, e singura metodă ce ne poate ajuta să avansăm pe un loc superior în studiul Eurostat. Nu sperăm să ajungem la nivelul Suediei, care are peste 90% din populație familiarizată cu computerul, dar putem urca măcar până la 60%” – Elena Zvarici

 

Digital divide-ul românesc ar merita studii atente și acțiuni mai hotărâte. În caz contrar, scenariile cu filmulețe cu bunici nedumiriți odată instalați în fața primului calculator vor deveni cu timpul realităţi sociale, nu doar banale virale izolate prin cotoloane de net.

 

Alte articole