Deezertaţii în streaming

Zonga are din această lună primul concurent internațional serios în zona de mobile music streaming. Vine din Franţa, s’appelle Deezer, iar de curând şi-a extins serviciile în toată Europa. Das Cloud a aflat care e planul franțuzesc pentru România.

Foto: theultralinx.com

 

Mobile music streaming-ul a pășit decisiv anul acesta şi în România. În timp ce mai toată lumea aștepta o minune din partea suedezilor de la monstrul sacru Spotify, care continuă să ne ţină în suspans cu o intrare pe piața autohtonă (de altfel, estul european pare să nu-i intereseze deocamdată, extinzându-se în vara anului trecut pe teren american), alții s-au mișcat mai repede.

 

Lansat de Sergiu “Crocodilul-Şef” Biriș la începutul lunii februarie, proiectul Zonga e şi acum în versiune beta (şi se pare că va mai fi până la sfârșitul primăverii, după spusele fondatorului trilulilu.ro). De la mijlocul acestei luni este concurat de Deezer, mai vechiul serviciu de streaming francez, pornit în 2007 şi disponibil acum în toate țările est-europene, inclusiv România. Mutarea francezilor e parte a unei strategii de amploare prin care Deezer îşi propune să fie prezent până în luna iunie în 200 de țări.

 

Pariul celor 200.000

 

Serviciul de streaming a încheiat parteneriate cu 2.000 de case de discuri și se laudă cu un catalog de 15 milioane de piese – pentru comparație, Zonga are în momentul de faţă peste 20.000 de artiști semnați. Deezer are 20 de milioane de utilizatori la nivel mondial, cu o medie lunară de ascultare/utilizator de 60 de ore. Abonamentele la Deezer sunt 3,49 euro și 6,99 euro, în timp ce la Zonga sunt mai mici: 2,99 și 4,99 euro. Deezer limitează conturile gratuite la 15 zile, pe când Zonga “permite utilizarea gratuită timp de 6 luni”, mai adaugă Sergiu Biriș un atuu pe care serviciul său îl are în competiția cu Deezer.

”Vom lansa oferte specifice cu un mare partener din telecom din România”, Sophie Samama, PR Deezer

 

“Ne concentrăm asupra pieței românești și pentru asta ne vom promova serviciul prin intermediul parteneriatelor pe care le avem cu casele de discuri și cu Facebook. Vom lansa, deasemenea, oferte specifice cu un mare partener din telecom”, declară pentru Das Cloud Sophie Samama, PR în cadrul Deezer. Având în vedere experiențele cu alți parteneri din telecom ai Deezer, presupunem că în cărți sunt cei de la Orange. Sophie Samama face o estimare și a numărului de abonați pe care Deezer și-i dorește de-acum peste un an: 200.000. Pentru asta, Deezer lucrează îndeaproape cu label-uri locale și agregatori majori, după spusele oficialului francez. “Principalul nostru competitor este pirateria. Sperăm că streaming-ul va ajuta oamenii să treacă la servicii legale”, mai adaugă Samama.

 

Biriș nu este surprins că Deezer a intrat pe piața românească. “Ținând cont de faptul că numărul total al țărilor din lume este de circa 200, da, ne așteptam ca România să fie inclusă în acest val”, declară el pentru Das Cloud. “Lansarea Deezer în România confirmă cele spuse de noi încă din ziua lansării Zonga în Private Beta: românii sunt pregătiți pentru a consuma conținut în mod legal și, implicit, pentru a plăti pentru asta. În orice domeniu, concurența este de preferat monopolului pentru că duce la o creștere naturală a pieței și la crearea obișnuinței de consum. Zonga are toate atuurile necesare pentru a ține piept marilor jucători internaționali: ușor de folosit, conținut relevant pentru români”.

 

Mamuții întârzie stream-ul

 

Ion Radu, director al casei de discuri A&A Records, vede în intrarea târzie a serviciilor de music streaming în România un efect al greutăţii cu care s-au mișcat marile case de discuri de afară – “Dacă nu aveai muzica lor, nu avea sens ca serviciu de streaming să lansezi și în România”.

”Românii sunt pregătiți pentru a consuma conținut în mod legal și, implicit, pentru a plăti pentru asta” – Sergiu Biriş, Zonga

 

Chiar și așa, modelul de business propus de Zonga sau Deezer nu este unul foarte profitabil pentru o casă de discuri autohtonă, crede Radu. “Așteptările dezvoltatorilor de astfel de servicii sunt de 3.000, maxim 5.000 de abonați în clipa de față în România. Într-un plan pe mai mulți ani s-ar putea ajunge în cazul cel mai optimist la 10-15.000 de abonați. Nu văd însă o creștere substanțială a acestora în următorii ani. Chiar și la 30.000 de abonați, cât prevăd ei în viitor, nu înseamnă mulți bani în economia lucrurilor. Abia când vor exista 500.000 de abonați poți vorbi de un model de succes”. Adică de venituri de 1,5 milioane de euro, la un abonament lunar de trei euro.

 

“Dar la 5.000 de abonați, cât se vehiculează acum, s-ar aduna 180.000 de euro pe an, din care casele de discuri din România își păstrează jumătate, adică 90.000 euro. Din aceștia, altă jumătate merge spre casele mari din afară, care reprezintă artiștii internaționali. Mai rămân 45.000 de euro pentru toate casele de discuri, ce mai trebuie împărțiți din nou în jumătate cu artiștii locali. Deci vreo 20.000 de euro în total rămân la sfârșit în fiecare an caselor de discuri din România”, completează Radu traseul banilor din streaming-ul audio .ro.

 

Dacă mai adăugăm și faptul că numărul smartphone-urilor de pe piața românească a fost estimat la abia 600.000 anul trecut, e cu atât mai dificil de anticipat momentul în care casele autohtone de discuri s-ar putea declara mulțumite de performanțele financiare ale noului trend.

 

La nivel mondial, veniturile înregistrate de casele de discuri din zona mobilă au depășit 7 miliarde de dolari anul trecut, cu peste un miliard de dolari mai mult decât în 2010. Streaming-ul de muzică reprezintă doar o jumătate de miliard de dolari (13%) din totalul veniturilor generate de muzica mobilă în 2010.

 

Dincolo de cifre, Radu de la A&A Records crede că streaming-ul online ar putea fi o soluție împotriva piraterie, mai bună decât ACTA, despre care spune că e “o zonă cam abuzivă din moment ce pentru download se cer prețuri mult prea mari pentru zona de entertainment”. Odată cu streaming-ul este anulat, nuanţează el, principalul argument al publicului pirat, care spune că nu are acces nerestricționat la cultură: “Plătești o sumă modică, ca pentru accesul la internet”.

Alte articole