Hasta la Visa, Money!

Suedia e la un pas de a se lepăda de banii cash. E posibilă o lume fără bancnote împăturite în portofele? Dar mai ales, va fi asta o lume mai bună sau una mai rea?

Foto: paymenthive.com

 

Suedia a fost prima ţară din Europa care a introdus bancnotele, în 1661. Acum se află în fruntea plutonului care vrea să scape de ele, notează Associated Press, care face o radiografie a unei Suedii tot mai puțin dependente de bancomate și portofele burdușite.

 

“Nu înțeleg de ce ar mai trebui să tipărim bani de acum înainte”, este de părere Bjoern Ulvaeus, fost membru ABBA, formație celebră pentru piesa “Money, Money, Money“. Ulvaeus este unul dintre suedezii care nu mai văd rostul banilor ținuți la vedere. În majoritatea orașelor suedeze, autobuzele nu mai acceptă cash, iar biletele sunt pre-plătite sau cumpărate cu mesaje trimise de pe telefonul mobil. Tot mai multe mici business-uri acceptă doar carduri, iar reprezentanții unor oficii bancare au încetat să mai pună mâna pe bani tipăriți. Chiar și bisericile din țara scandinavă au instalat card reader-e pentru mărinimoșii care vor să facă donații.

 

Ca fapt divers, numărul jafurilor bancare a scăzut de la 110 în 2008, la 16 anul trecut. “Mai puțini bani aflați în circulație înseamnă o viață mai sigură, atât pentru personalul bancar care manipulează aceste bancnote, cât, evident, și pentru public”, crede şi Par Karlsson, expert în securitate care lucrează în cadrul Associației Bancarilor Suedezi.

 

Telefonul mobil este gadgetul care amenință cel mai tare să scoată banii fizici din circulație. Tot mai multe sunt dotate cu chip-uri care conțin detalii despre cardurile pe care le ai, iar pentru plata unor sume mai mici nu trebuie decât să le fluturi prin fața unui terminal de la casa de marcat. Pentru operațiuni mai costisitoare, mai e nevoie să introduci și un cod PIN în telefon ca plata virtuală să fie dusă la bun sfârșit.

 

Un viitor cash-less este unul dintre trendurile întrevăzute pentru acest an de către Trend Watching. Google și MasterCard sunt doi dintre pionierii cash-less, fiecare mizând pe tehnologia NFC (Near Field Communication), care permite schimbul de date codificate între două device-uri aflate în apropiere unul de celălalt. “Pentru consumatori, ispita inițială ține de comoditate, dar în cele din urmă plățile mobile vor crea un nou ecosistem de recompense, istoric al cumpărăturilor, oferte și așa mai departe”, sunt de părere cei de la Trend Watching.

 

”Cred că trebuie să ne învățăm cât mai repede ce înseamnă să trăiești într-o societate fără bani fizici” – Radu Tătaru-Marinescu

După ce și-au numărat până la ultimul leu banii din buzunar și și-au verificat conturile online, redactorii Das Cloud vă propun, ca în fiecare vineri, o nouă rundă de monologuri polifonice. Miza e în bani – fizici vs virtuali.

 

Radu Tătaru-Marinescu

 

Nu știu care ar fi efectele macroeconomice ale trecerii către o societate fără bani fizici, nici dacă băncile se vor îmbogăți sau dacă rata criminalității va scădea. E clar că într-acolo ne îndreptăm și tocmai de aceea cred că trebuie să ne învățăm cât mai repede ce înseamnă să trăiești într-o astfel de societate.

 

Nu numai că fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă elementele de bază în securitatea IT&C (de la cum să-ți setezi o parolă până la ce îți folosește un firewall), dar și ce înseamnă că banca/supermarket-ul/furnizorul de servicii știe mai multe despre tine din tranzacțiile efectuate decât ști tu despre tine.

 

Ne aflăm deja în perioada de tranziție către o astfel de societate și niciodată nu e prea devreme să introducem astfel de clase în programa școlară. La fel cum se face educație rutieră sau sexuală.

 

”De-a dreptul înspăimântător e faptul că unele instituţii vor căpăta acces deplin la obiceiurilor de consum ale tuturor cetăţenilor dintr-o ţară” – Cristian Bândea

Cristian Bândea

 

Intru în sevraj financiar de fiecare dată când rămân doar cu carduri în portofel, mai ales atunci când călătoresc, aşa că renunţarea la bani peşin mi se pare o idee neinspirată.

 

Într-o lume în care hackeri imberbi reuşesc să spargă servere NASA şi mari retaileri online şi site-uri cu renume anunţă periodic că informaţiile clienţilor lor au fost compromise, neîncrederea în tranzacţiile online mi se pare justificată. Plăţile digitale nu sunt încă suficient de sigure.

 

De-a dreptul înspăimântător e faptul că unele instituţii vor căpăta acces deplin la obiceiurilor de consum ale tuturor cetăţenilor dintr-o ţară. Ultimele progrese din domeniul teoriei grafurilor arată că evoluţia sistemelor complexe poate fi nu doar prezisă, ci şi controlată. Cu cât ai mai multe date despre un sistem, cu atât mai uşor îi poţi influenţa cursul.

 

Mă tem de un precedent privind renunţarea la numerar pentru că nu vreau să ajung să trăiesc într-o lume în care Big Brother, care şi-aşa mă priveşte peste umăr, îmi va număra dumicaţii. Totul sună prea mult a distopie pentru a începe să punem în balanţă eventualele avantaje.

 

”De principiu, nu ai cum să nu fi de acord cu banii ţinuţi în nori, teoretic, departe de accesul hoților de buzunar” – Cosmin Popan

Cosmin Popan

 

“Nu primim monezi”, îmi spune vânzătorul de la chioșcul de unde îmi iau țigări. Cu câteva zile înainte de salariu se mai întâmplă să dau o raită prin cutia de tablă IKEA, unde arunc monezile de prisos. Ai zice că e semn bun, dar suntem departe, totuși, în România, de clipa în care banii de orice fel, monezi sau bancnote, vor fi înlocuiți de plăți electronice la tot pasul.

 

De principiu, nu ai cum să nu fi de acord cu banii ţinuţi în nori, teoretic, departe de accesul hoților de buzunar. Mai ales când Comisia Europeană spune că, la nivel comunitar, costul total pentru plățile cu cash reprezintă 2% din PIB, adică vreo 200 de euro de persoană cheltuiți pentru a acoperi costul banilor lichizi.

 

Într-un viitor luminos, toate dughenele de țigări de la colțul blocului ar putea fi dotate cu device-uri care să îmi facă mie posibil un banal mobile payment. Dar ce te faci cu plățile alea mărunte și mai ales despre care nu prea vrei să vorbești? Tranzacțiile obscure – gândiți-vă aici la droguri, prostituție, șpaga, chiar și banalul bacșiș lăsat la bar – vor trebui reinventate. Încă mă întreb în ce fel.

 

”Rămâne de văzut, în timp, ce încredere vor acorda plăţilor virtuale generaţiile născute printre 01101010111010″ – Miron Ghiu

Miron Ghiu

 

Îmi place decizia suedezilor de a renunța la monedă în forma ei materială şi le admir curajul, mai ales în contextul în care sistemele financiare mondiale se dovedesc failibile, fie că sunt virtualizate sau nu.

 

Merg pe mâna lor când e vorba de idei vizionare în ce ține de aplicarea tehnologiei în viaţa de zi cu zi, au dovedit de fiecare dată că s-au prins care-i drumul corect înspre o lume în care intermediem virtual din ce în ce mai multe, de la media la sentimente.

 

În timp ce corabia Pirate Bay se mută printre nori ca să îşi continue misiunea începută cu brio de Biroul pentru Piraterie, astăzi şi cu un partid puternic reprezentat în Parlamentul European, suedezii renunţă treptat la lumea veche. Rămâne de văzut, în timp, ce încredere vor acorda plăţilor virtuale generaţiile născute printre 01101010111010100101.

 

Cred că lor li se va părea de-a dreptul deplasată chiar şi ideea de bani sau de intermediere prin vreun fel de monedă.

Alte articole
  • Hello!

    My name is Andrei Ştefănucă and I wrote about this online, in public space, both on sharedspaces.google.com a service that Google deleted, my now “maimed” Facebook profile facebook.com/andrei.stefanuca hacked after a very rich and politically inclined part of Bucharest ejected me and framed me as a nigerian scammer, and as a comment on an ulterior article in New Scientist magazine. I also own copyright on this concept. I also posted a video of the creator of Square holding a presentation long after I had written about it.

  • Ar ingreuna foarte mult cersetoria, asta e primul “+” care imi vine in minte.