Netăţenii faţă cu inamicii Netului

2011 a fost un an fără precedent din punct de vedere al cenzurii online şi a violenţei împotriva utilizatorilor de internet – peste 200 de netăţeni au fost arestaţi, cu 30% mai mult decât în 2010.

Foto: Eric Drooker

 

“Reporteri Fără Frontiere” analizează periodic situaţia ţărilor în care statul restricţionează sau filtrează accesul cetăţenilor la uneltele de comunicare în reţea, publicând încă din 2008 un raport referitor la starea cenzurii în mediu digital. 12 martie este declarată “Ziua Internaţională Împotriva Cenzurii pe Internet”, iar ONG-ul francez acordă cu această ocazie şi distincţia de “Netăţean al anului” celui care se remarcă în lupta de rezistenţă împotriva cenzurii şi a represiunii. Premiul, în valoare de 2.500 de euro, primit în 2011 de blogul tunisian Nawaat, a fost acordat anul acesta unei jurnaliste canadiene de origine siriană, Jasmine, care întreţine unul dintre siteurile de bază ale opoziţiei din Siria, Local Coordination Committees, specializat pe organizarea şi planificarea diferitelor evenimente de protest.

 

Cetăţean şi netăţean

 

Diferenţa dintre rolul de jurnalist şi cel de netăţean a devenit nesemnificativă, având în vedere că în 2011 noile media au avut un rol esenţial în desfăşurarea protestelor şi a schimbărilor de regim în contextul Primăverii Arabe, subliniază RSF. Fără ajutorul reţelelor de socializare online, tunisienii n-ar fi aflat de vânzătorul de legume care ş-a dat foc în Sidi Bouzid, provocând revolte populare care au dus, în final, la organizarea de noi alegeri şi schimbarea regimului; la fel cum egiptenii n-ar fi fost scandalizaţi de cazul lui Khaled Said, tânăr omorât în bătaie de poliţie într-un cafe-net din Alexandria (un articol Das Cloud despre revoluția online din Egipt poate fi accesat aici).

Jasmine, netățeanul anului. Foto: RSF

 

Rolul noilor media în păstrarea libertăţilor civile, dar şi în denunţarea regimurilor politice opresive, este din ce în ce mai mare, astfel încât un raport referitor la “inamicii internetului” şi la ţările în care Marea Reţea e supravegheată e obligatoriu de parcurs pentru oricine consideră fundamental dreptul la liberă informare. Iar tot mai multe guverne apelează la provideri de internet pentru a-şi supraveghea cetăţenii informatizaţi, spune raportul RSF. Printre inamicii internetului, organizația menţionează ţări ca Burma, China, Cuba, Iran, Coreea de Nord, Arabia Saudită, Siria, Turkmenistan, Uzbekistan şi Vietnam. Bahrain şi Belarusia au fost și ele recent adăugate pe listă.

 

Mai filtrat, infiltrat și porţionat

 

Trendul instalării filtrelor de conţinut devine o modă, nu doar pentru internetul chinezesc – o reţea practic paralelă celei mondiale – sau pentru Tunisia sau Egipt, care restricţionează în mod curent accesul, atât la reţelele de socializare, cât şi la siteurile de streaming. Uzbekistanul a blocat accesul la forumurile în care se discută despre Primăvara Arabă, Belarusul a tăiat echivalentul local al Facebook, reţeaua Vkontakte, iar autorităţile cazahe au cenzurat nu doar siteurile considerate a fi extremiste, ci şi întreaga platformă de blogging LiveJournal. Ţări ca Republica Populară Congo, Camerun, Kazahstan sau Egipt au blocat în timpul desfăşurării alegerilor atât accesul la internet, cât şi posibilitatea de a trimite SMS-uri.

 

Rolul noilor media în păstrarea libertăţilor civile, dar şi în denunţarea regimurilor politice opresive, este din ce în ce mai mare

În ultimele luni, Tadjikistanul şi Pakistanul au interzis Facebook şi au utilizat filtre. Turcia urmează modelul Chinei, instalând şi un firewall. În plus, îşi updatează în mod regulat lista de cuvinte interzise, ajunsă în momentul de faţă la 138. Tailanda, regat care se simte în pericol, apelează tot mai des la interzicerea conţinutului media considerat dubios, la fel ca şi Coreea de Sud, pentru evitarea propagandei venite din Nord.

 

Propaganda politică e în plină dezvoltare şi în China, unde guvernul plăteşte bloggeri pentru a-şi proiecta viziunea înspre populaţie, menţinând un număr impresionant de 40.000 de microbloguri, în timp ce Cuba îi atacă în continuu pe cei care îşi permit să critice regimul. Ca să boicoteze comunicarea pe Twitter, guvernul sirian floodează hash-ul #Syria cu ştiri din sport şi poze cu instantanee din ţară, ciberpoliţia lor fiind comparabilă cu cea din Iran sau Coreea.

 

Raportul critică şi situaţia în care statul îşi supraveghează cetăţenii sau are acces necondiţionat la datele lor private. Franţa este cap de listă, prin implementarea unor legi ca Loppsi sau Hadopi, care permit filtrarea internetului şi blocarea accesului la media, metode pe care încep să le aplice şi țări ca Australia. Nici Rusia nu stă mai bine, guvernul de la Kremlin putând da jos oricând siteurile cu conținut considerat nepotrivit de către autorități.

Alte articole