Ce va MiFi?

Homeless Hotspots – o scurtă incursiune, la pas, spre graniţa dintre om şi omul-hardware.

Foto: homelesshotspots.org

La ”South By Southwest”, o conferință pentru start-up-urile din tehnologie, desfăşurată între 9 şi 13 martie, la Austin, 13 homeless au fost angajați de o firmă de PR să devină hotspot-uri umblătoare. Încă mai poartă cu toţii câte un tricou alb pe care scrie ”I’m …, a 4G hotspot”, iar pentru o donație – făcută direct către hotspotul umblător -, participanții la conferință se pot conecta la internet pentru 15 minute după unele relatări, fără limită după altele.

 

Proiectul are şi un nume, ”Homless Hotspots”, şi nu avea cum să treacă fără reacţii. David Gallagher (“The New York Times”), de exemplu, recunoaşte latura caritabil-pragmatică a ideei, dar vede în ea şi ceva din trăsăturile unei distopii. De altfel, se pare că scenariul “1984 ” revine în scenă de fiecare dată când progresul tehnologic capătă niște nuanțe ceva mai puţin obişnuite. Sau avangardiste, cum vă place!

 

”Îngrijorarea este că acești oameni sunt dintr-o dată hardware, dar sincer nu aș fi făcut-o dacă nu aș fi crezut altfel” – Sanell Radia, BBH New York

Nu ne-am lămurit dacă donatorul se plimbă după hotspot sau hotspotul după el, pentru că, din punct vedere tehnic, dacă vrei să ai o conexiune stabilă la un hotspot umblător trebuie să fii tot timpul destul de aproape de el. Cel puţin în cazul de faţă, pentru că fiecare beneficiar de donaţii – să folosim un artificiu politically correct, pentru că unii dintre cei implicaţi în proiect preferă termenul de “houseless” celui de “homeless” – duce cu el un MiFi, un fel de emițător Wi-Fi care crează o bulă de internet – într-un mod asemănător celui în care un smartphone poate deveni hotspot Wi-Fi. MiFi-ul este o mică cutie, de mărimea unui pachet de țigări, dar ceva mai subțire, cu o rază de acoperire de până la 20-30 de metri.

 

Sanell Radia, omul cu ideea și Head of Innovation la BBH New York, își susține în continuare proiectul, dar recunoaşte în acelaşi timp că înțelege nemulțumirile contestatarilor. ”Îngrijorarea este că acești oameni sunt dintr-o dată hardware, dar sincer nu aș fi făcut-o dacă nu aș fi crezut altfel”, spune el, adăugând că ”suntem foarte deschiși criticilor”.

 

Trebuie remarcat faptul că proiectul nu face publicitate nici unui produs sau companii, şi este axat exclusiv pe ajutorarea celor 13 homeless. Dincolo de tehnodilemele morale, întrebarea e în ce măsură căratul unui MiFi e mai prejos decât purtarea unei pancarte sandwich ce face reclamă, să spunem, unei dughene-atelier de reparaţii de telefoane mobile. Răspunsul vă aparţine.

Alte articole