Hack, ergo sum

E timpul să ne facem de cap!

Brain Hacking

“De-ar fi atât de simplu creierul uman încât noi să-l înţelegem, atunci ar fi atât de simplu încât nu am putea să o facem”, spunea la un moment dat profesorul Emerson Pugh, de la Universitatea Carnegie Mellon. Simplu, nu?

 

Ne-am obișnuit cu ideea că suntem controlați de propriul noastru creier și ne-am resemnat  că suntem supuși biologicului. Noile descoperiri din neurologie ne pun însă la dispoziție un instrumentar prin care putem prelua controlul aspra propriilor noastre capete.

 

Psihologia pozitivă, dezvoltarea personală, evoluția tehnologiei  brain-computer interface și noile cunoștințe despre creierul uman au creat un întreg sistem de tehnici, metode și tehnologii de a opera asupra propriului nostru creier astfel încât să-i putem devia sau îmbunătăți funcțiile. NLP, brain fittness, hipnoză, sunt o doar o mică parte a tehnicilor care ne stau acum la dispoziție pentru a ne hackui propriul creier. Termenul de branhacking a intrat în conștiința populară prin diverse teorii și metode practice de a prelua controlul asupra unor operațiuni ale creierului nostru, care în mod normal funcționează “default”. Neurologul Dragoș Cârneci avertizează însă că, dacă vrei să-ți hackuiești creierul, nu este suficientă introspecția – “Nu-ți poți cunoaște creierul fără să aplelezi la un specialist sau la lucrări de specialitate. Faptul că te observi pe tine și pe alții sau te introspectezi nu îți dă acces la mecanisme, ci la produsul lor. Ai nevoie să cunoști la fel de bine creierul cum cunosc hackerii limbajul de programare pentru a putea face asta”. Informațiile de specialitate nu mai aparțin însă de mult bibliotecilor și universităților, ci sunt la îndemâna oricui.

 

Creierul este customizabil

Neuroplasticitatea este principalul tool în brain hacking, pentru că felul în care ne folosim creierul îl şi configurează, contrar opiniei că principalele deprinderi se formează până la vârsta de 21 de ani. “Experiențele noastre de viață și activitatea noastră sunt inscripționate, în sens literal, în însăși structura fizică a creierului nostru”, spune dr. Stan Kutcher, expert internațional în sănătatea mintală a adolescenților, într-un studiu efectuat de compania nGenera, “Crescuți digital”. Să vedem şi două exemple concrete:

gamerii, bunăoară, procesează informația vizuală mai repede și percep mai multe date

– fizic, creierul taximetriștilor este mai dezvoltat în regiunea care se ocupă cu orientarea în spațiu

Un exemplu clasic de brain hacking este limbajul: un studiu al universităţii Hebrew din Ierusalim relevă că în cadrul zonei vizuale din creier s-a dezvoltat o sub-zonă specifică pentru citit, folosită chiar dacă citim prin pipăire, și care se păstrează chiar dacă omul nu și-a folosit văzul niciodată. Cu alte cuvinte, a devenit hardware.

”Brain hackingul este diferit de dezvoltarea creierului, care se poate obține, de asemenea, prin astfel de tehnici – expunere la nou, explorare, învățare”  -Dragoş Cârneci

 

Brian Knutson, neuroeconomist la Stanford, este unul dintre primii teoreticieni care au studiat felul în care creierul ne influențează deciziile de consum prin mecanismele de recompensă, asumarea riscului, pedeapsă etc. În lucrarea “Hacking Ypur Users Brains” (pdf aici), specialista în comportamentul consumatorilor Aviva Rosenstein arată felul în care percepția vizuală și studiile de piață pot ajuta dezvoltatorii de website-uri să vadă cu ochii cititorilor și să-și construiescă site-urile într-un mod cât mai intuitiv, punând accent pe concentrare și înțelegere. Dezvoltatorii de produse și servicii au fost primii care au aprofundat acest nou subdomeniu al ecomoniei prin studii de care țintesc întregul aparat neurologic, rațional, emoțional și chiar spiritual al consumatorului, care stă la baza luării deciziilor de consum. Însă foarte puțini s-au gândit şi cum să creeze un arsenal defensiv  împotriva tiparelor de comportament necontrolat. Adică același tip de brain hacking, dar în sens invers.

 

O primă tehnică este activarea zonei durerii a creierului în timpul cumpărăturilor, iar asta se întâmplă atunci când înregistrezi elemente gen preţul și anticipeazi viitoarele regrete, compensând astfel euforia declanșată de perspectiva unei noi recompense.  Nu trebuie decât să îți activezi centrul durerii. Psychology Today propune câteva metode simple prin care poți trezi artificial acele zone din creier care vor echilibra reacțiile de consum:

să plătești cash, pentru a percepe mai concret costurile

– să ți-l imaginezi pe Hitler în rochia de mătase pentru care te pregătești să îți devastezi cardul (un studiu al lui Knutson a pus în evidență importanța asocierii unui produs cu o personalitate)

să amâni luarea deciziei – dacă ieși din magazin și intri în altul pentru 10 minute, când te vei întoarce vei putea evalua mai clar dacă merită să cumperi produsul respectiv

să miroși un pește – nu e o poantă, pentru că studii de specialitate au arătat că oamenii evită să se expună la riscuri financiare dacă simt miros de pește

 

Schimbă frecvența!

Undele creierului emise în diferite stadii de activitate a acestuia au fost în ultima perioadă în atenția studiilor neurologice și au un succes imens pe platforme precum YouTube, unde sunt postate sute de video-uri în care aceste unde sunt folosite pentru meditații ghidate, sesiuni de relaxare, autohipnoză sau, dimpotrivă, sesiuni de trezire a părților adormite ale creierului. Brainhack este o aplicație pentru iPhone care funționează ca un neuro-stimulator folosind Binaural Beats (beat-urile percepute de creier atunci când două tonuri de frecvențe diferite sunt auzite simultan în ambele urechi) pentru a hack-ui creierul şi a intra astfel starea pe care ți-o dorești: concentrare intensă, creativitate, calm, relaxare, meditație, vise lucide, somn, învățare rapidă etc. “Beat-ul perceput de creier are o frecvență egală cu diferența dintre frecvențele celor două beat-uri. Avem acestă percepție pentru datorită  legăturilor complexe din creier și a neuronilor care încearcă să se opună acestei frecvențe. Dacă ne relaxăm și ne concentrăm asupra frecvenței, creierul nostru va începe să se sincronizeze cu frecvența respectivă”, scriu dezvoltatorii aplicației.

 

Dacă tot am descoperit că, de fapt, creierul nostru este o jucărie pe cât de complexă, pe de atât de flexibilă, nu ne rămâne decât să explorăm teritoriile exotice ale materiei noastre cenușii

Și dacă tot am descoperit că, de fapt, creierul nostru este o jucărie pe cât de complexă, pe de atât de flexibilă, nu ne rămâne decât să explorăm teritoriile exotice ale materiei noastre cenușii. “Get High Now” este o carte ilustrată care prezintă peste 175 de moduri de a-ți altera starea de conștiință fără să consumi droguri sau alcool. Toate sunt dovedite științific și fac apel la neurologie, biologie sau psihologie, prin intermediul meditațiilor, iluziilor optice, stimlare audio-vizuală și tehnici de tip “Castaneda”, care, cumva, funcționează. Este, practic, un mic compendium de brainhacking ce poate fi consultat pentru cele mai diverse experiențe. “Dintre toate exemplele de aici, singurul cu un scop util pentru viața de zi cu zi este somnul polifazic. Celelalte sunt metode naturale prin care poți să îți dai senzații noi. Este ușor să te joci cu creierul pentru că intră ușor în tot felul de transe și are tot felul de halucinații și iluzii perceptive fără consum de droguri și alcool și face asta de multe ori fără să ne dăm noi seama. Însă brain hackingul este diferit de dezvoltarea creierului, care se poate obține, de asemenea, prin astfel de tehnici – expunere la nou, explorare, învățare”, spune Dragoş Cârneci, într-o conversație cu Das Cloud.

 

Iar dacă ai nevoie de un gadget care să aibă, la propriu, grijă de tine, DayBrake Personal Stress Manager ar putea fi ceea ce cauţi. Dezvoltat de designerul Jet Shao, este o casca ce folosește senzori de  biofeedback pentru a monitoriza nivelul de stres, iar în momentul în care aceștia depășesc parametrii normali, oferă un masaj ușor la gât și cap, după regulile de acupunctură și Feng chi chinezești, pentru a eficientiza la maxim efectul de relaxare. Conceptul sparge monotonia unei zile lungi de muncă atât prin faptul că te forțează să iei mici pauze de la poziția în care stai sau munca pe care o faci, dar și prin stimuli fizici cu rol de relaxare. O altă unealtă bună de brain hacking este jocul Kinect, folosit în medicină pentru a trata sindromul de membru fantomă.

 

Înainte de a vă înscrie într-un program care vă ajută să vă îmbunătățiți performanțele cerebrale, încercați să vă jucați singuri cu somnul polifazic. Este un program de somn care îți crește perioada activă din zi cu peste 60% dacă înlocuiești programul de somn nocturn cu reprize de somn de 20 de minute (cât are nevoie creierul pentru a intra în stadiul REM – cel în care organismul se reface propriuzis. Treptat, poți învăța să devi conștient în propriile vise într-o asemenea măsură încât poți rezolva tot felul de probleme și te poți distra în somn așa cum nu sperai că se poate vreodată. Evident, dacă respecţi un program minimal de pregătire când ești treaz. Îți poți chiar construi singur un “tanc de izolare” – lipsa oricărui stimul determină creierul să halucineze pentru că nu este obișnuit cu “pauze cerebrale” nici măcar în somn.

 

Chiar dacă zonele asupra cărora preluăm controlul asupra propriului creier sunt limitate, iar explorarea cerebrală și neuronală este la început, simplul fapt că ne punem aceste probleme și că suntem interesați de ele pot fi un semn că, peste câțiva ani, brain hacking va însemna mult mai mult decât atât. Deja se vorbește despre “pastila care șterge memoriile neplăcute”, iar de aici până la a ne putea “reprograma” anumite părți ale creierului nu mai este mult.

Alte articole