Internetul de după

Orice obiect fizic care ne înconjoară ar putea primi o viață dincolo de simțurile tactile, în online. Este ambiția unui startup elvețian, Evrythng, în care este implicat și românul Vlad Trifa.

Logo-ul Evrythng, un startup ce vrea să lege tot din jur la rețea.

 

Internet of Things sau Web of Things, denumiri date în funcție de școlile care își măsoară virtuozitatea în acest spațiu, este un domeniu care s-a bucurat de multă atenție și hype în ultimii ani. Orașele inteligente (smart cities), devenite prioritare începând de anul trecut la nivel european, își bazează exploatarea cu tact a resurselor cu gândul la minunile pe care urmează să le facă posibile mult lăudatul internet al lucrurilor.

 

În linii mari, Internet of Things propovăduiește un viitor nu foarte îndepărat când, practic, orice obiect fizic ar putea beneficia de o conexiune la internet. Senzorii atașați lucrurilor din jur sunt deja capabili să dea raportul către rețele care le monitorizează: orașele au sisteme de iluminat care se pliază în funcție de lumina de afară, iar cutiile cu fructe venite de peste mări și țări pot căpăta nări cu ajutorul senzorilor, pentru a avertiza când marfa e deteriorată și a întoarce instant vaporul din drum. Iar o bicicletă second hand poate oferi oricând o istorie personală în cloud noului proprietar, cu toate mâinile prin care-a trecut până la el.

 

“Cum faci browsing pe un site în acest moment, tot așa poți să faci cu propria ta cameră de zi. E un alt web, cel al obiectelor din jurul tău. Toate astea s-ar întâmpla dacă web-ul ar deveni mai fizic, mai local” – Vlad Trifa

O oportunitate în acest spațiu de virtualizare accelerată a lumii fizice o vede și compania elvețiană Evrythng, care profesează, după cum spun fondatorii ei, “în augmentarea digitală care activează identități digitale pentru obiecte fizice”. Evrythng va oferi manufacturatorilor, dar și altor terți, capacitatea să creeze identificatori unici pentru obiecte fizice, care să fie legate direct de profile online. Odată prezente în rețeaua virtuală, obiectele care prind viață grație Evrythng vor putea fi stoarse de tot felul de date, fie introduse manual, fie generate automat prin senzori atașați direct lor.

 

Das Cloud a stat de vorbă cu Vlad Trifa, un orădean care face parte din proiectul Evrythng. Proaspătul doctor în pervasive computing la ETH (Institutul Federal de Tehnologie din Zurich) este unul dintre apostolii noii tehnologii. Vlad ne spune cum vom putea lega obiectele noastre de uz zilnic mai eficient la marea rețea și care sunt scenariile cu conexiuni nebănuite, de care nu suntem atât de îndepărtați în timp.

 

Un http modificat genetic

 

“Am început acum cinci ani un doctorat pe tema asta, am evoluat cu cercetarea și am găsit acum doi parteneri cu experiență de business și de vânzări. Eu am experianță pe partea tech, aveam deja această idee și am fost compatibili”, explică Vlad Trifa cum a făcut saltul din zona academică în cea de business pur-sânge. Doctoratul în pervasive computing l-a ajutat să intuiască mai bine cum să lege obiectele din jur la o rețea globală virtuală: “Domeniul se referă la o viziune în care mai multe obiecte din lume sunt conectate prin tehnologie digitală. Asta înseamnă în primul rând tehnologie mobilă: ai tot felul de computere miniaturizate pe care poţi să le pui în mediul înconjurător”.

 

Între timp, s-a concentrat mai tare asupra conceptului de web of things, ca limbaj similar web-ului pe care îl știm cu toții, doar că, de data asta, aplicat lucrurilor, nu marelui internet. “Diferența dintre Internet of things și web of things e ca diferența dintre internet și web”, crede Vlad. “ARPANET, rețeaua care a precedat internetul (realizată în anii ’70), explică cum pot comunica calculatoarele între ele în sistem, nu explică însă limba în care vorbesc acestea. E o muncă pe care o face protocolul http. El crează web-ul, care este limbajul în care funcționează internetul de azi. La începuturi, internetul era un sistem foarte închis și nu foarte popular, care a cunoscut o vulgarizare abia în momentul în care web-ul s-a impus ca termen”.

 

De aceea ideea unui http adaptabil lumii fizice, “un limbaj simplu, deschis, gratuit și accesibil”, i-a surâs lui Vlad Trifa. “Dacă http-ul a funcționat pentru popularizarea web-ului, de ce să nu aplicăm același principiu în domeniul Internet of Things? Problema azi este că multe firme încearcă să devină lideri în acest domeniu. Și să creeze standarde închise, care le aparțin, în frunte cu Microsoft. Eu zic: de ce să inventăm un nou protocol, când acesta există deja? De ce să nu-l utilizăm direct pe acesta?”

 

“În 3 secunde, un obiect fizic conectat la internet devine o pagină web. Va avea exact aceeași limbă ca restul web-ului actual” – Vlad Trifa

Din lumea celor care nu cuvântă

 

Chiar și în condițiile în care toată lumea s-ar pune de acord asupra http-ului ca posibil limbaj universal și între obiecte, câteva lucruri tot mai sunt de pus la punct. “La origini, http-ul nu era pentru comunicare machine-2-machine, ci pentru formate multimedia. Acest protocol ar urma să fie aplicat în domeniul senzorilor, unde există mult mai multe date. Standardele web sunt bune pentru senzori, http-ul are 13 ani vechime, e stabil, dar are aspecte pe care nu le-am cercetat, totuși, încă. Nu s-au explorat toate proprietățile tehnologiei”. În clipa în care http-ul va face față cu succes și în lumea obiectelor, conectarea lor va fi floare la ureche, e convins românul: “În 3 secunde, un obiect fizic conectat la internet devine o pagină web. Va avea exact aceeași limbă ca restul web-ului actual”.

 

Ce aduce în plus Evrythng? “Un API gigantic prin care toată lumea să aibă acces la aceste date din lumea reală. Nu doar inginerii, ci și dezvoltatorii”. Vlad Trifa consideră necesară o democratizare a accesului la programare, utilizare și capitalizare a datelor din jurul nostru, din orașele în care trăim. “În acest moment, aceste date nu sunt făcute pentru a putea fi utilizate de către oricine. Orice programator ar putea în acest fel să conecteze un decibelmetru cu sistemul de securitate al poliției. Orice zgomote suspicioase dintr-un cartier după un meci de fotbal pot constitui în acest fel un sistem de alarmă pentru forțele de ordine”.

 

Ce pot face obiectele dibace

 

Vlad Trifa. Foto: Ivo NŠpflin

“Nikon-ul tău D90 ar putea, dacă-i permiți, să sugereze timpul și locul în care se pot face cele mai bune fotografii: Pe 19 noiembrie se pare că va fi o noapte senină, cu lună plină. Du-te la Tate Britain la 7.15 pentru un cadru foto perfect cu Catedrala St. Paul”. E un scenariu deloc fantasmagoric în viziunea Evrythng. Vlad Trifa ne propune și alte jocuri posibile cu web of things. Citiți și visați, nu sunt foarte departe de noi:

– Pe o pagină de web, bucharest.ro/trafic, poți aduna informații în timp real de la toți senzorii de trafic instalați în București. Poți face același lucru pe extensii precum /poluare sau / meteo. În loc de stream video și audio, cum avem în acest moment, vom putea avea un stream de informații.

– Web TV-urile. Interesul marilor companiie, precum Samsung, e să pună internet pe televizoare nu doar pentru acces la Facebook. Într-o lume a web of things, televizorul care se strică ar putea posta pe wall-ul de Facebook al firmei care l-a comercializat, iar depanatorul vine imediat să vadă care este problema.

– Web of things va avea, în primă instanță, aplicabilitate în rândul obiectelor de uz cotidian. Se poate dezvolta un site cu toate obiectele cumpărate într-o gospodărie, care să fie integrate în web. Poți să vezi un lucru simplu în acest fel, cum ar fi, de exemplu, garanția. Cu un simplu acces la web poți să dovedești că ai toate aceste lucruri, chiar dacă îți ia foc casa. Cataloghezi așa obiectele din lumea reală și poți să îți iei asigurarea.

– Mobile web-ul va împinge și mai mult web of things în atenția maselor. Se zvonește că următorul telefon Apple, iPhone 5, va fi dotat cu cititor de RFID. În 2-3 ani companiile se vor înghesui să investească în Web of Things. Vei putea să îți cumperi un bilet la concert doar scanând un afiș cu codul la vedere.

Alte articole