Mulţimea sursă

Nu am reuşit să scriem o introducere. Poate ne ajutaţi voi!

Ben Heine/Flickr

 

Pe data de 15 mai 2006, când jurnalistul de la Wired Jeff Howe scria primul articol despre acest fenomen, intitulat “The Raise of Crowdsourcing”, erau 3 hit-uri pe Google după acest tag. “Trebuia ori să lucrezi la Wired ori să te culci cu cineva care lucrează la Wired ca să fi auzit acest termen”, își amintește el amuzat.

Privit în sine, Internetul este nu doar rezultatul crowdsourcingului, ci şi cea mai importantă dovadă a puterii acestui nou mecanism de colaborare. Prin însăși natura sa, este cel mai bun mediu pentru inițiativele de tip colaborativ care au apărut spontan în mințile unor amatori și s-au dezvoltat organic prin puterea click-ului, departe de birourile analiștilor economici sau ale marilor oameni de afaceri. În articolul deja citat, Howe explică modul în care iStockphoto a creat o piață pentru fotografii amatori înainte să fie cumpărat de Getty pentru 50 de milioane de dolari, despre primele emisiuni în care se folosesc video-uri postate pe internet de anonimi, despre felul în care compania farmaceutică Eli Lilly a dezvoltat InnoCentive în 2001 pentru a se conecta la forța intelectuală a netului.

 

InnoCentive a dat acces liber oricărei companii să se folosească de resursele maselor, majoritatea provenite de la hobbyști de garaj, proaspăt absolveți și chiar profesori universitari și experți, care evită, astfel, traseul clasic către linia de producție. Boeing, DuPont sau Procter&Gamble își expun cele mai importante probleme științifice pe InnoCentive, iar “cunoscătorii și inovatorii” pot primi până la câteva zeci de mii de dolari pentru contribuția lor. În mod similar, Amazon a dezvoltat Mechanical Turk, după celebrul automaton al lui Wolfgang von Kempelen, o piață online în care companiile găsesc oameni dispuși să îndeplinească sarcini care nu pot fi atribuite computerului – tag-uirea fotografiilor, redactarea caracteristicilor unor produse etc. În general sarcinile sunt foarte ușoare și prețul pentru ora de muncă foarte scăzut.

 

Social Product – Development

 

Jeff Howe a scris şi o carte în care documentează modul în care forța mulțimii va schimba fața economiei, iar puști lipsiți de educație superioară și inhibiții intelectuale pun bazele unor noi modele de afaceri. În 2009, un newyorkez de 22 de ani a avut idea unui laborator online la care să poată participa oricine are competența necesară în orice etapă a dezvoltării și lansării pe piață a unui nou produs. Quirky.com are scopul de a lansa nu doar noi produse inovative, ci și un nou mod de colaborare, un nou sistem de dezvoltare de produs și o nou capitol în istoria economiei. Mecanismul funcționează foarte simplu și este ușor de înțeles din schema de prezentare de pe site. Prima invenție produsă cu ajutorul Quirky a fost un memory stick dublu, care stochează datele personale la un capăt, iar pe cele care ţin de job la celălalt. Din momentul în care copyrighterul german Mark Julian Zech a propus ideea în comunitatea Quirky și până când produsul a intrat în faza de vânzare au trecut doar 20 de zile. De peste 400 de zile este disponibil în magazinul Quirky, pentru 24.99 de dolari, timp în care s-au vândut peste 2200 de unități.

 

Privit în sine, Internetul este nu doar rezultatul crowdsourcingului, ci şi cea mai importantă dovadă a puterii acestui nou mecanism de colaborare

 

Ceea ce au în comun toate produsele este o idee inovativă la bază, iar pentru că utilizatorii sunt cei care vin cu noi idei, acestea sunt aplicabile, de cele mai multe ori, în context casnic: un făraș prevăzut cu un mecanism de curățare a măturii (12 dolari), o răzătoare care se fixează de marginile castronului (6 dolari), mănuși care țin de cald în timp ce navighezi pe net de pe iPhone (11.99 dolari) sau diverse sisteme de organizare a cablurilor în casă. Deși crearea unui cont în Quirky și activitatea sunt gratuite (ba chiar poți primi bani dacă contribui la dezvoltarea altor produse), atunci când propui o idee trebuie să plătești o taxă de 10 dolari (până recent, taxa era de 99 de dolari). În final, toți cei care au contribuit la dezvoltarea produsului primesc bani din profit, iar Quirky oprește 30%. Este ca și cum ai avea acțiuni la un mecanism de ordonare a cablurilor sau la un nou sistem de prindere care are la bază o bandă de cauciuc și un cârlig (produs la care au participat 700 de oameni și care a adus profituri de peste 100 000 de dolari). Marc, creatorul stickului cu două capete, primește 2.87 de dolari pentru fiecare stick vândut. Adică aproape 5.000 de euro, până în prezent. La începutul acestui an, Quirky își deschide un nou spațiu în Chelsea și plănuiește să lanseze 104 produse în cursul anului.

 

Transparența radicală față de produs

 

Raportul dintre producător și consumator este pe cale să se schimbe pentru totdeauna odată cu lansarea OpenLabel, un startup care își propune augmentarea codurilor de bare ale produselor cu informații postate de consumatori care au rolul de a ajuta luarea unei mai bune decizii de cumpărare. Aplicația este o platformă asemănătoare Twitter în care consumatorii postează informații cum ar fi, de exemplu, faptul că produsul conține chimicale toxice, că producătorul exploatează copii săraci din lumea a treia, că face teste pe animale, susține anumite campanii politice sau, dimpotrivă, are un program de responsabilitate socială foarte bun etc.

 

Odată ce ai instalat aplicația, tot ce trebuie să faci pentru a intra în horă este să scanezi cu telefonul codul de bare al unui produs şi a putea astfel să citeşti/oferi o informație despre el. OpenLabel nu evaluează informațiile postate, pentru că tot înțelepciunea mulțimii este cea care decide nivelul de relevanță și credibilitate al unui comentariu printr-un buton de vot, iar fiecare ultilizator își crează propria reputație în sistem. La fel ca şi în orice altă reţea socială, poți urmări persoanele sau organizațiile în care ai încredere. “Ceea ce am creat este o modalitate simplă și adictivă de a introduce pe piață o formă de transparență radicală în legătură cu produsele și companiile și care va duce la crearea celei mai mari baze de date de acest fel din lume”, susține fondatorul proiectului, Scott Kennedy.

”Tehnologia și media sociale lucrează adesea împotriva industriilor creative, oferind oportunități indivizilor care nu au neapărat cele mai bune idei” – Scott Belsky

 

Deși proiectul a fost conceput inițial non-profit, pe măsură ce brandurile vor deveni tot mai vizibile în cadrul platformei (și, implicit, afectate de către aceasta), companiile vor fi captate la rândul lor. “Odată ce vom convinge pe toată lumea să scaneze produsele și să ofere informații despre ele, brandurile vor dori să fie prezente acolo. Inițial, pentru aplanarea crizelor de imagine din cadrul aplicației, apoi vor putea adăuga, la rândul lor, mesaje plătite de marketing, marcate ca publicitate”, spune Kennedy într-un interviu pentru TechCrunch. Cu o lansare anunţată doar pentru iPhone, aplicația va fi disponibilă ulterior și pe Android, însă până atunci rămâne într-o versiune private beta, la care participă doar cei interesați să contribuie la crearea bazei de date.

 

Dacă primul proiect de crowdsourcing din zona fashion a fost Threadless, platforma care permite tinerilor artiști și designeri să propună pe site imagini de printat pe tricouri, iar cumpărătorii își aleg modelul de tricou, culoarea și imprimeul din baza de imagini, marile case de modă apelează acum la creativitatea mulțimii. Designerul Oscar de la Renta își susține prin crowdsourcing faza de documentare și brainstorming a următoarei sale colecții, lansând o platformă inspirațională online și o invitație a tuturor fanilor să participe, la nivel vizual, în următoarele trei luni. Reprezentanții casei de modă spun că upload-urile de pe The Board, care pot fi orice, de la desene, fotografii, texturi, textile, obiecte, citate etc. vor fi afișate pe un ecran de 27 de inch în biroul lui Oscar de la Renta. Întreg procesul poate fi urmărit online, în timp real. “Ne place să colaborăm cu proprii noștri fani. Sunt mulți cei care ne iubesc și înțeleg brandul și pot avea contribuții valoroase la hainele pe care poate le vor purta ei înșiși în sezonul următor”, spune Alex Bolen, Chief Executive la Oscar de la Renta LLC.

 

Latura întunecată a mulțimii

 

Scott Belsky, fondatorul Behance, o compania dedicată dezvoltării de produs pentru industriile creative și autorul volumului “Making Ideas Happen”, vorbeşte în premieră despre felul în care “mediocrația creativă” duce, în final, la subjugarea mulțimii în jocul crowdsourcing. Iar ironia este că mulțimea este cea care își oferă bucuroasă serviciile, fără să-și pună prea multe probleme cu privire la adevărata valoare a muncii lor. “Tehnologia și media sociale lucrează adesea împotriva industriilor creative, oferind oportunități indivizilor care nu au neapărat cele mai bune idei”, scrie el.

 

Spre deosebire de fotografii profesioniști, cei de pe iStockers, de exemplu, sunt dispuși să vândă o fotografie pentru foarte puțini bani și, deși mulți dintre ei încearcă să-și ridice cota, le este foarte greu să concureze cu prețuri de un dolar. “Mâna invizibilă a pieței”, așa cum numea Adam Smith mecanismele de reglare ale pieței, este și de această dată generoasă cu cei puțini, nu cu cei mulți. De partea cealaltă, utilizatorii vor reacționa la prețurile mici încercând să fenteze, la rândul lor, angajatorii. Mulți angajatori de pe Mechanical Turk s-au plâns, de exemplu, că utilizatorii folosesc softuri să facă treaba pe care ar fi trebuit să o facă manual sau găsesc tot felul de mecanisme de a salva timp în detrimental calității muncii depuse.

 

In cazul OpenLab, atunci când compania care a dezvoltat aplicația va face bani din publicitate vor apărea întrebări cu privire la legitimitatea folosirii puterii de muncă a maselor în acest mod, dar vor fi trecute repede cu vederea pentru că, până la urmă, acesta este modelul Google, Facebook și al tuturor uneltelor de socializare online: exercitarea forței de influență și crearea unui spațiu pentru publicitate. Utilizatorii, la rândul lor, se vor simți onorați să contribuie la crearea unui mecanism de informare care va avea drept scop o societate mai bună, cu companii mai responsabile, atât față de ea, cât și față de mediu și consumatori, dar vor putea la fel de bine să se şi înfurie când vor constata că proiectul pe care l-au construit le servește publicitate. Această piață este încă tânără și vor mai trece câțiva ani până când va fi asimilată la nivel teoretic și academic, dar promisiunea libertății totale, lipsa reglementărilor și accesului tuturor, prin “dreptul la click”, la oportunități pe măsura ideilor și capacității lor de muncă aduce modelul crowdsourcing cel mai aproape de idealurile libertariene.

Alte articole