Goliat, ai legătura!

Plasat ieri pe orbită, primul nanosatelit românesc se lasă aşteptat să ne copleșească cu date spectaculoase transmise de la o înălțime de 1.450 de kilometri.

Goliat, pe vreamea când era încă în beta. Credit: rosa.ro

Despre Goliat se tot vorbește de pe la sfârșitul lui 2005, când Agenția Spațială Română (ROSA) a început proiectarea cubului cu latura de 10 centimetri și greutate de puţin peste un kilogram. După câteva amânări, Goliat a fost lansat ieri, din Guyana Franceză, în cadrul zborului inaugural al rachetei Vega a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), cu o separare la . T0 + 4236 secunde (13:12 ora României).

 

O zi mai târziu, Goliat e acolo, sus, şi zboară, dar România încă nu a stabilit şi o conexiune radio cu el, explică pentru Das Cloud cercetătorul Mugurel Bălan, coordonator al proiectului. “Ne aflăm în etapa în care stabilim conexiunea radio cu satelitul. Mai durează aproximativ 3-4 zile până vom realiza acest lucru”. Deocamdată, cele două stații de recepție de la sol din România – Măgurele şi Mărișel (județul Cluj) – știu doar că Goliat face câteva treceri pe zi pe deasupra ţării noastre, inclusiv una aşteptată pentru această după amiază, potrivit spuselor lui Bălan.

 

“Avem confirmări din partea unor stații de sol din Germania, care ne-au transmis că l-au reperat pe Goliat” – Mugurel Bălan

“Avem deja confirmări din partea unor stații de sol din Germania, care ne-au transmis că l-au reperat pe Goliat, iar noi suntem în proces de tracking în acest moment. Ne orientăm în în funcție de parametrii orbitei furnizați de lansatorul din Guyana, de predicțiile oferite de radarele americane, precum și de propagatoarele noastre de orbită. În aceste prime zile putem face doar predicții ale poziției pe care o are Goliat pe orbită”, mai adaugă Bălan. Potrivit cercetătorului, condițiile meteo de ieri nu au fost de bun augur pentru reperarea nanosatelitului. “Vremea nu a ajutat foarte mult, așa că nu cunoaștem foarte clar poziția pe orbită a lui Goliat. Abia peste câteva zile va putea începe operarea datelor pe care le trimite microsatelitul”.

 

Goliat face parte dintr-o clasă relativ nouă de sateliți, cu aplicații îndeosebi în zona de “formation flying”, iar România ar urma să dezvolte câteva zeci de astfel sateliți, cu costuri scăzute. Aceştia ar urma să lucreze în echipă, îndeplininând astfel rolul unui satelit mai mare, ce ar presupune costuri de realizare și timpi de dezvoltare mai mari. Odată ajunşi în spaţiu, sunt folosiți pentru o serie de aplicații de senzoristică distribuită – 100 de sateliţi de acelaşi tip, de exemplu, dotaţi cu senzori de măsurare a câmpului magnetic terestru, pot face măsurători simultane ale acestuia în 100 de puncte distincte.

 

Înapoi la Goliat şi funcţiile sale, nanosatelitul îşi propune să realizeze imagini de înaltă rezoluţie, măsurări ale dozei de radiaţii şi ale fluxului de micrometeoroizi şi transferul datelor către staţiile de sol pentru analiză şi diseminare ştiinţifică, după cum declara Marius-Ioan Piso, preşedintele ROSA. “Era nevoie de un satelit al Agenţiei Spaţiale Române. Acest obiect trebuie să existe pentru a crea un precedent, care, din punctul nostru de vedere, să aibă două roluri. Primul – să atragă tineri, să fie un fel de far, un atractor pentru tineri care să lucreze în România. Al doilea, satelitul trebuie să dea încredere în propriile capacităţi tehnologice naţionale. Tehnologia aduce cei mai mari bani”.

 

După mai bine de două decenii în care am fost implicați mai mult în procesare de date, modelare teoretică și simulare de experimente, România reia legătura nemijlocită cu spațiul. O făcuse pentru prima dată (și singura de atunci) Dumitru Prunariu, pe 14 mai 1981. Pe 13 februarie 2012, legătura noastră cu ultima frontieră a fost restabilită. Doar că, de data asta, în locul omului am trimis un cub cu rezonanţe biblice.

 

Urmăriți aici lansarea Goliat. Engage!

Eu sunt Goliat

Orbita: Orbita Terestră Joasă, Eliptică
Perigeu: 300 km
Apogeu: 1450 km
Înclinaţie: 69.5 grade
Perioada: 90 minute
Durata misiunii: 6 luni
Timp de viaţă pe orbită: 1–3 ani
Clasă: Nanosatelit (standard CubeSat)
Dimensiuni: 100 x 100 x 100 mm3
Masă: 1062 g
Putere electrică: 2 W (putere medie)
Comunicaţii radio: Baliză cu frecvenţa de emisie de 437,485 MHz (compensare Doppler) cu modulare AFSK la 1200 bps (protocol AX.25) și cod Morse la 20 de cuvinte pe minut. Emiţător principal în banda de 2,4 GHz cu viteza de transfer de până la 115,2 kbp.

Alte articole