Îşi ace toţi banii

E bătut în cuie: la mai puțin de doi ani de la lansare, Pinterest are parte de un buzz cum nu s-a mai văzut de ceva vreme în lumea web-ului.

Credit: DRW Photos/Flickr

S-ar putea crede că o rețea socială care gravitează în jurul găsitului, colecționatului și share-uitului de poze din cotloanele Reţelei nu are nimic mai mult sau mai demn de oferit decât un banal Tumblr, dar iată că nu e chiar așa. Pinterest a devenit site-ul fetiș al mamelor de peste Ocean, al comunității DIY, al viitoarelor mirese și, în general, al unor categorii care nu se dau în vânt după trufandalele din lumea startup-urilor online.

 

A fost numit cel mai bun nou startup din 2011 de către TechCrunch şi strânge 10 milioane de vizitatori unici pe lună – mai repede decât a făcut-o vreodată orice alt site din momentul lansării. Iar un studiu Monetate confirmă că Pinterest trimite mai mulți vizitatori (referral traffic) pe site-urile retailerilor online decât Google˖, YouTube, Reddit și LinkedIn la un loc, apropiindu-se vertiginos de Twitter la acest capitol.

 

Prinde-o-n ac

 

Până la urmă, ce este Pinterest? O rețea socială în beta, în care accesul se face doar pe bază de invitație. Intră în categoria site-urilor de “visual bookmarking”, la fel cum e Tumblr sau mai titratul Delicious. Interfața e simplă, ca un panou prins pe perete, ce permite să postezi lucruri pe care le găsești în timp ce faci browsing pe web. Mai precis, să înfigi un ac sau o piuneză (de unde și numele Pinterest) pe orice poză îți place și apoi să o ai la vedere publică pe panoul de comandă de pe site.

Anul trecut, Pinterest a atras investiții totale de 37 milioane de dolari

 

Interfața e suficient de inteligentă încât atunci când apeși pe butonul de “Pin It” să extragă toate imaginile din pagina pe care o vizitezi și să o poți selecta fix pe cea care te interesează. Oricine poate să dea “repin” la ce ai postat tu, gest echivalent al unui retweet de pe Twitter sau reblog de pe Tumblr. Prin această viralizare instantă, Pinterest a reușit să rupă rândurile în competiția cu alte rețele sociale, devenind o sursă excelentă de trafic pentru site-urile de retail.

 

Rețeaua demografică care a prins drag de Pinterest este și ea una neobișnuită pentru o platformă atât de tânără: 70% dintre utilizatori sunt femei, în condițiile în care o platformă în creștere atrage, de regulă, în primă instanță, insiderii din Silicon Valley (în majoritate bărbați). “E greu să-i spui business, e mai degrabă un fenomen”, spune Kevin Hartz, unul dintre primii investitori în Pinterest. Fondatorul Ben Silbermann mizează pe deruta multora dintre cei care navighează pe internet în căutarea de lucruri: “Odată ce știi ce vrei, Google sau Amazon au grijă de tine. Dar dacă nu știi ce îți dorești și vrei să descoperi, nu cred că există foarte multe soluții”.

Kevin Hartz

 

De la insecte, la bani

 

Silbermann îi are alături pe Paul Sciarra, un absolvent de Yale, și un prieten designer, Evan Sharp. Pasionat să colecționeze insecte și timbre când era mic, Silbermann și-a dat seama că nu există un loc pe web unde oamenii să poată să colecționeze la fel de bine lucruri. “Nu toată lumea este scriitor, așa că bloggingul nu e o activitate pe care toți să o poată practica”, spune el. Cei trei au renunțat la slujbele lor și au început să lucreze la proiect într-un mic apartament din Palo Alto în noiembrie 2009. În vara următoare, după o lansare beta closed, la întâlnirile cu primii utilizatori din San Francisco și New York, au fost surprinși să dea peste arhitecți, chef-i de restaurante și alți oameni obișnuiți. De atunci și până azi, Pinterest a adunat investiții de 37 milioane de dolari, a crescut la o echipă de nouă oameni, are un sediu nou într-un studio tot din Palo Alto, unde se lăfăie pe două etaje, culminând cu o evaluare de piaţă de la sfârşitul anului trecut de 200 de milioane de dolari.

“E greu să-i spui business, e mai degrabă un fenomen” – Kevin Hartz

 

Modelul de business este, la rându-i, unul atipic, notează Forbes: spre deosebire de alte rețele sociale care au așteptat ani buni până să (se) monetizeze prin publicitate, Pinterest a urmat o altă cale. Deja scoate bani taxând vânzările generate de piunezele proprii ce trimit spre platforme de retail online.

 

Se ştie deja că startup-ul foloseşte un terţ serviciu numit SkimLinks, care scanează automat toate linkurile postat pe paginile utilizatorilor Pinterest, pentru a le urmări dacă duc sau nu spre site-uri de retail partenere, care plătesc o cotă parte din vânzările astfel generate/intermediate. Fapt ce a şi provocat zilele trecute o controversă etică în jurul implicaţiilor folosirii unui astfel de serviciu fără o avertizare prealabilă a utilizatorilor.

 

Clone & how-to

 

Site-uri de retail, companii de marketing online, firme de organizat nunți sau boemi auto-intitulați din San Francisco sunt printre utilizatorii cei mai avizi. Articole de pe site-uri tech din SUA dau companiilor și lecții de succes garantat pe Pinterest (vezi aici și aici), iar clonele ale rețetei au început să prolifereze pe net în goana după acelaşi succes, notează Mashable. Şi asta nu e tot. Și la nivel de design, simplu, modular, Pinterest e sursa de inspiraţie a unor platforme precum Quora sau Scrolldit, care vor să aibă imaginea unei vitrine de magazin.

 

Pentru un business în zona de retail, design sau artă, Pinterest și ale sale poze cât o mie de cuvinte pot crea o comunitate înfloritoare. Pentru un user deja familiarizat cu toate rețelele sociale posibile, abil să găsească singur drumul spre coșul de cumpărături online, Pinterest nu e, în schimb, decât o altă jucărie prin care poţi să-ţi pui pe tava comunității online gusturile de consumator înrăit și (dez)orientat.

 

Alte articole