Das Re(d)aktion

Das Cloud faţă cu reACTAiunea – un exerciţiu redacţional de retorică subiectiv-analitică asupra protestelor de sâmbătă şi, de ce nu?, a implicaţiilor lor pe termen lung, deopotrivă în on şi offline.

Harta protestelor pe Google Maps

 

 

Vă rugăm să ne scuzați / Nu descărcăm cât urcați

Sâmbătă seara am plecat spre Piața Universității, după ce dădusem share pe Facebook la un video de la Sofia, unde protestanții anti ACTA ocupaseră un bulevard întreg. În București, likerii n-au fost 40.000, cât se anunțaseră pe Facebook, dar nici n-au trecut neobservați. Poate doar de televiziunile îngropate sub nămeții din toată țara.

 

Cosmin Popan

 

La cinci, când am ajuns în Piață, erau doar vreo câteva sute de oameni, însă în cele trei ore cât am stat acolo, locul a devenit la fel de plin ca în primele zile de prostest din ianuarie. Doar că internauții îmi păreau mai tineri și mai creativi decât cei pe care îi tot vedeam de obicei pe la Fântânile de la Universitate. Multe măști Guy Fawkes, care mai profi, care mai trase la imprimantă, mulți plasturi puși pe gură, nu musai de frig.

 

La mesajele de pe pancarte s-a mers și pe “Stop ACTA”, ca să fie totul negru pe alb, (ceva asemănător am avut și eu agățat în piept) dar și pe subtilități cât cuprinde: “Error. Failed to initialize ACTA. It appears protests are starting”, “Înainte se ard cărți, acum se închid site-uri” sau “Acces our harddicks” (care mi s-a părut cea mai bună).

Începe să crească un spirit al protestelor

Sloganele încep să se lege mai ușor pe limbă decât o făceau acum câteva săptămâni, la protestele din ianuarie. Hibele se știu mai bine, există deja o arhivă de scandări care trebuie doar repuse în context: “Vă rugăm să ne scuzați / Ne simțim supravegheați”, “Băgați ACTA la dubă” (vezi originalul cu site-ul de cultură), “Cine nu sare / Cine nu sare / Ori e cu ACTA ori e prost de moare”.

 

Începe să crească un spirit al protestelor. Un prieten de lângă mine îmi zicea, zgribulit, că ar trebui să se organizeze un Master pe tema asta. Mai bine am începe cu ceva cursuri prin gimnaziu. De civism virtual, eventual: dacă dai un click de Attend, du-te! Că dacă nu te scoate Facebook-ul de urechi la careu, te scot într-o bună zi ăia care au stat sâmbătă ore bune-n frig și pentru tine.

 

 

 

 

“De-ar exista câte un Steve Jobs pentru fiecare dintre industriile producătoare de conținut, așa cum industria muzicală a avut norocul să-l aibă!. ACTA este unul dintre actele disperate ale unei industrii muribunde: cea a intermediarului. Amazon a început să-și arate colții către clasica industrie de publishing, deloc cooperantă. Artiștii și-au dat seama că au posiblitatea să sară peste intermediar. Toate astea în condițiile în care pirateria nu este încurajată de Internet, ci mai degrabă de lipsa distribuției conținutului la nivel local. Say hello to my little friend, the Internet” – Radu Tătaru Marinescu

 

 

 

Cu mască, fără mască

”Pirateria a ajutat tânăra generație să descopere calculatoarele. A fost scânteia dezvoltării industriei IT în România”. Vă mai amintiţi? O spunea în 2007 chiar preşedintele Traian Băsescu, la Bucureşti, în faţa unui Bill Gates pus în încurcătură de logica şefului statului.

 

Bogdan Pencea

 

Nu știu câți dintre cei veniți în Piața Universității din Capitală să demonstreze împotriva ACTA sunt programatori. Din scandările lor am dedus că sunt mai degrabă cei care utilizează calculatorul pentru a citi, a asculta muzică şi a vedea filme. ”Jos cenzura!” Era și o pancartă împotriva exploatării de la Roșia Montană.

Funcționează logica președintelui și pentru industriile artistic-creative?

Funcționează logica președintelui și pentru industriile artistic-creative? Faptul că-ți poți descărca torente și torente de muzică a dus la o dezvoltare a industriei muzicale? 0,4% din vizitatorii Soundcloud, cel mai popular serviciu de creat și mixat muzică, vin din România. Că ”poți” să iei fără acord orice poză de pe internet a dus la creșterea numărului de publicații care arată bine? Există mai mulți regizori sau actori ieșiți din mahalale pentru că au putut să-și descarce filme pe care cu toți banii din lume nu le poți vedea din România? Nu știu câți dintre cei veniți să protesteze erau consumatori de conținut și câți erau creatori de conținut. Aveau măști. L-am putut vedea doar pe George Vintilă, cunoscut producător tv și autor al proiectului Generația PRO.

 

În cazul software-ului, diferența e că există și o mulțime de oameni dispusă să plătească bani buni pentru cei care scriu cod. Microsoft face parte din această mulțime.

@Triciclistu, care ”cochetează cu industria IT din 1975” vine cu un comentariu interesant la acest articol spunând că pirateria a apărut când s-au cerut mai mulți bani pe produsele software. ”În acele vremuri, cu calculatoare cât o casă mijlocie, limbajele de programare erau “free”, prin legile statului american.”

 

 

Ar trebui păstrată logica președintelui și să fie închiși ochii și asupra pirateriei artistic-creative? E clar că nu poți deosebi între oameni care consumă muzică de dragul muzicii și cei care o fac pentru a creea altă muzică. Aveau măști. Și nu poți stabili la cine închizi ochii și la cine nu. Internetul ar trebui să fie încă liber. Am semnat ACTA alături de țări dezvoltate, dar avem cel mai mic număr de utilizatori de internet din Uniune. Ce ar găsi pe net jumătatea de țară care n-a intrat până acum nici măcar o dată în Reţea, de ce ar rămâne?

 

Sper că un viitor președinte, cel actual oricum era hulit de câțiva oameni pe partea cealaltă a bulevardului, va putea să explice într-un mod similar cum au ajuns românii să fie buni la muzică în fața unui director de mare casă de discuri venit în România. O casă de discuri din Big Three, cum sunt cunoscute în interior din 2011. Erau Big Four până atunci, Big Five până în 2004 și Big Six până în 1998. Dacă nu cumva vor ajunge Big None.

 

ACTA la vista, baby!

Am fost şi eu în piață, și primul indiciu că am ajuns unde trebuia au fost oamenii.

 

Ioana Calen

 

M-am întâlnit cu colegi de liceu, de facultate, cu aproape toate cunoștințele mele și prieteni buni de pe Facebook pe care nu apucasem să îi cunosc în realitate. M-am simțit ca la o sărbătoare care adună în jurul tău toți oamenii apropiați, iar măștile și pancartele parcă veneau dintr-un carnaval al hackerilor. Am scandat, m-am zbenguit să alung frigul și am râs. Nimeni nu era încrâncenat. Cu toţi aveam câte o glumă despre ACTA.

Protestul a fost, până la urmă, un exercițiu de democrație

 

Iar pentru cei care nu înțeleg “isteria ACTA”: am fost acolo pentru că atât timp cât “Ei”, cei aflaţi de cealaltă parte a proiectului, îmi calcă în picioare prezumţia de nevinovăţie şi consideră a priori că toată lumea fură de net, “Eu” îi cred cu atât mai puțin că nu se vor folosi de acest pachet de legi în scopuri politice, comerciale, de manipulare etc.  Scopul lor este să mă asigure că nu există nici o fisură în legislație care să permită abuzuri, nu să mă consoleze că nu “Eu” sunt cel direct vizat, ci “peștii cei mari” și filesharingului.

Protestul a fost, până la urmă, un exercițiu de democrație, pericolul ratificării în Parlamentul European fiind înlăturat grație noii orientări a Letoniei și a socialiștilor europeni. Protestul şi dezbaterea ramân valabile ca exercițiu de democrație, dar și ca pregătire pentru o eventuală ACTA 2.0.

 

 

Omienouăsuteoptzecişipatru

Manifestaţiile anti-ACTA de pe 11 februarie arată în primul rând că, dacă gândim global şi în reţea, ne putem mobiliza şi pe plan local când vine vorba de altceva în afară de pensii, preţuri şi inechitate în politica autohtonă.

 

Miron Ghiu

 

În timp ce în faţă TNB-ului se scanda aproape exclusiv anti-sistem, fix peste drum jocurile de cuvinte în fran-glezo-română erau la ele acasă. Tot ce lipsea ca să se poată sta mai mult în obiectivele camerelor, în condiţii meteo care ar fi mişcat din loc şi pânza corăbiei Pirate Bay, cu tot cu casinoul aferent democraţiei româneşti, era un mare foc de tabără virtuală în fântână centrală a piaţetei de la km 0. Greşelile gramaticale, specifice atât slangului de chat, cât şi ideologiei şi dezobedienței în reţea, au fost cultivate şi expuse cu bună ştiinţă, cum se face încă de la începutul culturii cyber-anarho-punk.

Supravegherea audio-video si gândirea comunistoidă sunt fix ca-n ’84 (cartea, nu anul!)

Ca să păstrăm proporţiile, au fost menţionate şi metodele greceşti de rezolvare a problemelor în situaţii de criză, subtil şi cu trimitere la sezonul primăvară-vară, când se va putea ieşi în bermude la manifestaţii, fără să îngheţe mâinile pe bannere, camere şi pahare fierbinţi. Deşi nu poţi da foc cu chibritul unei reţele virtuale, pe lângă diferite variaţii pe tema “FACKTA”, mesajele au fost destul de fruste : “De nu rezolvaţi problema / Bucureşti va fi Atena!”, precum si “Clasa politică / Vrea să mă verifică!”.

Singura problemă? Nu pricep nici în ruptul capului de ce am fost căutat de materiale incendiare în timp ce traversam spre Facultatea de Arhitectură cu câteva zeci de metri pătraţi de bannere în ghiozdan, legitimat şi cu buletinul aproape smuls din mână de jandarmi, pe acelaşi sistem al controlorilor de bilete. Într-un stat poliţienesc care se mai şi globalizează pe şest, supravegherea audio-video si gândirea comunistoidă sunt fix ca-n ’84 (cartea, nu anul!): doar un aspect al unui prezent pe care tocmai învăţăm să-l refutăm.

 

 

Going!, deci să meargă alţii    

 

Drumul spre protestele din stradă e pavat în .ro cu zeci de mii de clickuri ipocrite.

Un recensământ parţial al mişcărilor anti-ACTA de sâmbătă, 11.02.2012, între like-urile de imagine Facebook şi rezultatul concret.

 

 

Facebook Going                                                                Participanţi

 

ARAD                      2.443                                                   50-60
ALBA IULIA          910                                                       50
BACĂU                    3.600                                                   100
BAIA MARE           2.374                                                   100
BRAŞOV                  4.506                                                   400
BUCUREŞTI           42.063                                                 500
CLUJ-NAPOCA     27.134                                                 2.000
CONSTANŢA         1.155                                                    50
CRAIOVA                882                                                      50
GALAŢI                    778                                                      100
IAŞI                            9.501                                                  200
ORADEA                   3.412                                                  60
PITEŞTI                     1.329                                                  15
SIBIU                          2.024                                                 200
TÂRGU MUREŞ      833                                                    100
TIMIŞOARA            10.648                                              peste 200

 

O hartă completă a protestelor, aici.

Sursa: Google, mass media locale.

 

Alte articole
  • Anonymous

    @ Bogdan Pencea: pirateria a aparut cand s-au cerut mai multi bani pe produsele software. Cochetez cu industria IT din 1975. In acele vremuri, cu calculatoare cat o casa mijlocie, limbajele de programare erau “free”, prin legile statului american. Limbaje ca Fortran sau COBOL. Calculatoarele veneau cu sistemul de operare instalat. E drept ca erau scumpe. Primul calculator american, adus in tara in 1967, de catre acad. Grigore C. Moisil, a costat 6.000.000 USD (asa am auzit, prin 1973, la Universitatea din Bucuresti). Era vorba de un IBM 360 – 30, second hand !
    In 1991, cand am primit primul PC in dotare, avea toate componentele software instalate, cele care existau atunci. Avea 128 KB RAM, 16 MHz si un HD de 40 Mb ! A costat 1000 USD. Sistem de operare MS-DOS 4.0. De abia cand a aparu platforma Windows am auzit ca s-ar plati pentru licente ! Dar circulau discketele cu sisteme de operare !

  • Multumesc pentru comentariu! Aduce o perspectiva istorica utila textului asa ca mi-am permis sa adaug o parte a lui in articol.