Vreme de stocare

Dacă aveți probleme în a ține minte toate username-urile folosite pe internet, Fratele Cel Mare se va ocupa de asta. Şi nu o să puteți spune nu.

Credit: BRITZPETERMANN, Studio for Design & Code

O nouă versiune a Legii privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii a fost înaintată la începutul acestei luni în Camera Deputaților de senatorul Valerian Vreme. O formă anterioară a sa a fost declarată neconstituţională, în 2009, de către Curtea Constituţională. În cazul adoptării “Legii Big Brother”, furnizorii de internet vor fi obligați să stocheze pentru cel puțin șase luni datele și timpii de logare ai utilizatorilor, ID-urile lor şi ale celor cu care intră în legătură pe internet, precum şi IP-ul lor şi contactelor lor. E adevărat, nu vor afla ce ai vorbit cu Myruna85, dar vor ști în schimb când, de unde și de câte ori ai făcut-o în ultimele șase luni.

 

În motivarea deciziei din 8 octombrie 2009, magistraţii Curţii subliniau faptul că, prin obligația generală de a păstra date legate în mod direct de comunicațiile private ale tuturor cetățenilor, Legea 298/2008 încalcă dreptul la viață privată. Luni, 13 februarie 2012, aceeași Mărie, dar cu o altă pălărie sumar editată, va fi supusă din nou votului Parlamentului, la iniţiativa de pe acum a fostului ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, Valerian Vreme.

”Datele de trafic spun foarte multe despre fiecare – care este cercul de prieteni, ce zone frecventezi sau care este programul tău” – Bogdan Manolea, legi-internet.ro

 

“Big Brother”, arată contestatarii proiectului, nu demonstreză nici necesitatea măsurilor de reţinere a datelor, nici eficienţa acestora. Există în schimb o serie de rapoarte ale unor autorităţi din diverse state membre ale UE care arată că aplicarea măsurilor de reţinere a datelor nu a avut un efect semnificativ asupra creşterii numărului de infracţiuni identificate sau de cazuri soluţionate. În cazul telefoniei mobile, de exemplu, sunt afectați de această lege doar abonații înregistrați, nu și utilizatorii de cartele preplătite, ceea ce încalcă principiul proporționalității legii.

 

Chiar dacă legea nu se referă explicit la conținut, ea oferă cadrul încălcării dreptului la viață privată, pentru că datele sunt suficiente pentru a crea un profil social al consumatorului. “Datele de trafic spun foarte multe despre fiecare – care este cercul de prieteni, ce zone frecventezi sau care este programul tău. Un studiu american arată că, având doar datele de trafic din ultima lună, se poate spune cu o precizie de 80% când ești acasă și când nu”, explică pentru Das Cloud Bogdan Manolea, de la portalul legi-internet.ro. “Un exemplu  interesant a fost făcut de politicianul german Malte Spiltz, care a cerut de la Deutsche Telekom toate datele de geo-locație din ultimele 6 luni, și apoi, cu ziarul Zeit Online, au facut o aplicație care arată cine cum s-a mișcat și pe unde”, completează Manolea.

Identificarea și localizarea destinatarului unei comunicări îi încalcă acestuia dreptul la viața privată

 

Libertatea de exprimare și comunicare este îngrădită şi prin faptul că utilizatorul, conștient de faptul că datele respective sunt reținute, își poate impune auto-limitări în materie de exprimare și comunicare, încercând astfel să se protejeze de posibile abuzuri. Prezumția de nevinovăție este lezată prin faptul că aplicarea măsurii de reținere a datelor pentru toți utilizatorii îi transformă automat în persoane susceptibile de săvârșirea unor infracțiuni grave, fără dovezi în acest sens. Identificarea și localizarea destinatarului unei comunicări îi încalcă acestuia dreptul la viața privată, pentru că, deși nu este cel care a inițiat comunicarea, datele sale sunt oricum reținute.

 

Actualul proiect de lege, arată reprezentanţii Asociației pentru Tehnologie și Internet (APTI), nu stipulează nici un fel de măsuri de asigurare a securității datelor în momentul transmiterii lor de la furnizori către organele competente sau pe parcursul stocării. Totodată, acesta nu specifică nici ce se întâmplă cu datele în cauză după finalizarea investigațiilor şi nici care este regimul informaţiilor fără legătură directă cu faptele ce fac obiectul cercetărilor. “În plus, readucem aminte în atenţia aleşilor noştri că intrarea în vigoare a legii 298/2008 a fost primită într-un mod negativ de opinia publică şi societatea civilă, culminând chiar cu proteste de stradă”, se mai subliniază într-un comunicat APTI.

 

“Asta implică, în primul rând, foarte multe cheltuieli din partea ISP-urilor, mai ales în ceea ce privește echipamentul și spațiile de stocare. În plus, datele sunt complet irelevante. Nu e ca și cum ai căuta acul în carul cu fân, e ca și cum ai căuta atomul în carul cu fân. Mai este problema cu multiplicarea datelor, pentru că dacă un client de-al meu inițiază o comunicare cu un client al altui provider, și eu și respectivul provider suntem obligați să stocăm datele”, comentează Dumitru Ciobârceanu, Senior Network Engineer la INES Group. Ultilizatorii de Internet vor fi afectați prin faptul că prețurile serviciilor vor fi mărite pentru a acoperi noile cheltuieli, o parte a lor nu-și mai vor permite abonamentul, iar providerii mici probabil că nu vor face față și vor dispărea de pe piață, ceea ce ar putea chiar schimba actualul peisaj al pieţei. “Nu este corect ca utilizatorii să fie, în final, cei care acoperă costurile de implementare a acestei noi legi, dar cel mai probabil așa se va întâmpla”, mai spune Ciobârceanu.

 

Graba Parlamentului de a adopta o astfel de lege este explicată prin Directiva Europeană 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informațional, la care România trebuie să se alinieze. O scrisoare deschisă semnată de cele mai importante organizații ale societății civile atrage însă atenția asupra faptului că este o greșeală să ne aliniem unor directive care nu trec proba constituționalității și încalcă dreptul la viața privată a oamenilor: “Cu privire la soluţia pentru conflictul legat de neimplementarea directivei europene, amintim faptul că şi alte state (Germania, Cehia, Cipru) au decizii similare din partea Curţilor Constituţionale şi reiterăm ideea că autoritățile române ar fi trebuit  și încă trebuie să ia o poziție publică cu privire la Directivă, afirmând în mod ferm necesitatea revizuirii acesteia în sensul respectării dreptului la viață privată al cetățenilor europeni. În contextul în care alte autorități din alte state (din care ultima ar fi Senatul olandez) au fost extrem de ferme în acest sens, România trebuie să ia o atitudine consecventă cu decizia Curții Constituționale şi să militeze la nivel European pentru anularea Directivei”, susțin semnatarii petiției. Adică APTI, APADOR-CH, Activewatch, ANISP, ORDU, Copyratul Român și CEATA.

 

 

Alte articole