Tunetul muzicii

Apărută ca răspuns la un MySpace anchilozat într-un web 1.0 penibil pentru posibilităţile de azi sau un Last.fm plin de minusuri, SoundCloud a evoluat rapid într-o comunitate cu reguli proprii şi grade de apropiere tot mai mici între producători şi fani.

Alex Ljung & Eric Wahlforss, fondatorii Soundcloud

Oferind gratuit posibilitatea de a face publice până la două ore de lucrări sonore, fie ele DJ-set-uri, piese compuse, remixuri sau emisiuni de radio, SoundCloud a fost rapid populat de muzicieni din toată lumea, la doar trei ani de la înfiinţare numărând un milion de utilizatori. Bazându-se pe aplicaţii care permit, de exemplu, publicarea pe Twitter sau Facebook a fiecărei piese uploadate sau integrarea unui player interactiv şi personalizat în orice colţ al netului, norul de sunete a umbrit rapid concurenţa. SoundCloud în cuvinte-cheie, cifre, declaraţii, imagini şi …

 

… FUNCŢII

 

Definitorie pentru versatilitatea SoundCloud e posibilitatea de a comenta pe fiecare piesă în parte, fapt ce poate transforma un “like” într-o adevarata cronică, însă lucrurile devin cu adevărat interesante prin cele aproape 300 de aplicaţii.

SoundCloud a fost rapid populat de muzicieni din toată lumea, la doar trei ani de la înfiinţare numărând un milion de utilizatori

Unele te ajută să descoperi muzică nouă printre cele 10 milioane de nori pe care comunitatea i-a sărbătorit recent, altele emulează Korg-uri Kossilator sau Native Instruments Maschine,  explorează posturi de radio în care-ţi transformă prietenii sau îţi modifică vocea în timp real (DroidVox, pentru amatorii de Android) . Un alt serviciu de voce îţi transcrie vocea în text, pentru aproape un dolar minutul. Să mai spunem că majoritatea aplicaţiilor din cele 5 milioane downloadate până acum sunt pe bani şi te trimit fie la magazinul Google (Android), fie la cel Apple (iTunes Store).

 

În momentul de faţă circulă printre conturile utilizatorilor nu mai puţin de 3.3 milioane de etichete descriptive, care identifică de la termeni specifici discursului despre noile media, pe contul lui Robert Scoble, la cursuri audio publicate oficial de Universitatea Standford.

 

În zona open-source, programatori pasionaţi extind continuu orizonturile SoundCloud, prin interfeţe care profită de tonele de muzică disponibile în nor. WheelsOfSteel e un exemplu perfect, site-ul permiţându-ţi să mixezi câte două piese în acelaşi timp, cu schimbarea tempoului şi o serie de efecte. Fără să descarci nimic funcţionează şi echivalentele pentru YouTube, TubeDisco sau TurnTubeList, care te transformă în DJ specializat pe tab-uri de browser, nu pe platane. Pentru că producţia audio care circulă liberă de-a lungul şi de-a latul reţelei e excelent reprezentată pe Soundcloud, nu trebuie uitat site-ul OffLiberty.com, de unde poţi să descarci orice piesă vrei, chiar dacă autorul a permis doar streamingul ei.

 

Liberalizarea media a început, să nu uităm, încă de la începuturile transferelor de fişiere prin FTP (1971), BBS (1978), Usenet (1980) sau IRC (1988) .

 

… .ro

 

Cu doar câteva sute de utilizatori declaraţi ca fiind români, comunitatea locala e mai degrabă în legătură cu producatori internaţionali decât cu cei care ocupă frecvenţele FM. Printre puţinele netlabeluri româneşti care folosesc SoundCloud, atât din zona experimentală, cum ar fi Asiluum, cât şi din cea comercială, în condiţiile în care posturile publice şi private sunt reglementate de organisme ca ORDA sau CNA, se numără şi Nutation sau Local Records.

”Partea proastă e că e cam scump. (…)  Alternativele reale mi se pare proaste încă”, Şerban Marinescu, Local Records

 

“Noi am început cu SoundCloud-ul pe FreshGoodMinimal, când am realizat că nimeni nimeni nu vrea să downloadeze, toată lumea vrea să dea play. Când mi-am făcut eu primul cont îţi dădeau multe ore gratuit, acum îţi dau doar două. Local Records s-a născut datorită SoundCloud-ului, nici nu îmi pot imagina ideea fără streaming. SoundCloud-ul “just works”, e incredibil cât de bine poate să o facă şi pe conexiuni foarte proaste. Partea proastă e că e cam scump. Noi avem de vreo doi ani cont nelimitat, dar noi suntem speciali, restul băniesc că se descurcă mai greu cu spaţiul. Alternativele reale mi se pare proaste încă”, spune Şerban Marinescu de la Local Records, care foloseşte SoundCloud încă de la începuturile platformei.

 

Statistic vorbind, SoundCloud nu stă deloc rău: conform ultimelor date publicate de Alexa, cel mai mare număr de vizitatori este înregistrat în SUA (23,6% din total), apoi Germania (9,9%), India (3,8%), Canada (2,9%), Rusia (2,1), Brazilia (3,0), cu o Românie abia pe locul 443 şi cu un firav 0,4 % din totalul de click-uri date.

 

Nici lui Minus (Daniel Stanciu, debutat în sistem copyleft în 2005) nu i se par cu adevărat utilizabile alte platforme de sharing: “MySpace e prea greoi şi e deja părăsit, iar BandCamp nu are componentă socială”. În timp ce i se banează piesele pe YouTube, Minus e convins că, pe măsură ce încep să se instaleze filtre de cenzură, creatorii şi totodată producatorii de media “vor învăţa să evite materialele cu drepturi rezervate, aşa cum s-a întâmplat cu media protejată cu DRM”.

 

… REŢEA

 

Tendinţa de a colabora în nor e tot mai mare, iar muzicieni cu un studio constând exclusiv din componente mobile, cu touch sau nu, conectate în permanenţă, vor reuşi să schimbe paradigma artistului blocat printre zeci de kilograme de aparatură. Portabilitatea cu care ne obişnuim se măsoară însă nu doar în faptul că poţi căra dupa tine doar nişte iPad-uri sau alte gadgeturi care reacţionează la atingeri ca să-ţi faci probele de sunet fără fire , ci şi în disponibilitatea de la distanţă a uneltelor şi a conţinutului media.

Four Tet şi DJ Shadow sunt prezenţi alături de majoritatea netlabel-urilor importante, indie sau nu, la fel ca şi Richie Hawtin, pe locul I în clasamentul celor mai influente conturi sau WARP Records, care-şi posteaza promo-urile pe SoundCloud înainte să le trimită prin poştă presei.

În afară de networkingul în comunitate, capitol la care compania berlineză excelează, singura concurentă pentru SoundCloud în momentul de faţă este Bandcamp. Pe lângă spaţiul nelimitat de stocare şi opţiunea de a-ţi vinde muzica în câteva click-uri, la bucată sau la folder, şi faptul că statisticile sunt extensive şi gratuite, Bandcamp îţi permite să vinzi şi tricouri sau alte promoţionale.

Spre deosebire de Last.fm sau MySpace, versiunile pentru diferite device-uri mobile permit sharing-ul unui wave sonor personalizat, cu tot cu comentarii şi statistici. Pentru conturile plătite cu până la 500 de euro/an există un număr nelimitat de minute disponibile şi tot felul de instrumente de promovare şi marketing care te ajută să te faci auzit şi să te conectezi la comunitate. Având grupuri specializate pe diferite stiluri şi abordări ale sunetului îţi este foarte uşor să capeţi feedback. Sau să primeşti sfaturi direct de la profesionişti, muzicieni ca Robert Henke, unul dintre autorii Ableton Live (o complexă platforma software dedicată producţiei audio) fiind prezenţi în nor.

Faţă de alte platforme care te lasă doar să asculţi stream-uri promoţionale, tot ce urci pe SoundCloud poate purta o licenţă Creative Commons, posibilitatea de a recicla conţinutul altora fiind încurajată din start, în unele cazuri, şi prin opţiunea “download”. Muzicieni ca Richie Hawtin au provocat o adevărată isterie în jurul piesei “Ask Yourself”, la competiţie participând 1300 de remixuri.

 

PLASTIKMAN – Ask Yourself (Baxter Priestly Remix @ burnstudios) by Baxter Priestly

Alte articole