Polaroidul electronic

Are cea mai fulminantă creștere dintre rețelele sociale, chiar dacă e disponibilă doar pe iPhone, şi un concept enervant de banal: poze făcute cu mobilul, înfrumusețate cu diverse filtre şi date apoi la share pentru cât mai multe like-uri. La fel de simplu cu a spune Instagram.

 

Foto: boltron-/Instagram

Smartimaginile au câștigat teren odată cu democratizarea telefoanelor inteligente cu cameră la purtător, iar Instagram pare să fie în momentul de față cea mai în vogă modalitate prin care fotografiile de telefon capătă ecou în spațiul virtual.

În era digitală, serviciile de foto sharing pe internet au semănat cu o cursă de ștafetă: odată lansate câştigau rapid notorietate, pentru a ceda mai apoi locul noilor veniţi mai novatori. Pe la jumătatea anilor 2000, Flickr era spațiul preferat în care fotografii își expuneau lucrările la rezoluții generoase. Au urmat Picasa, de la Google, și Photobucket, de la MySpace. În fine, Facebook a acaparat complet piața oferind găzduire pentru pozele fiecăruia, surprinse acum o fracțiune de secundă sau scanate de pe vremea când analogul mai avea un cuvânt greu de spus.

 

Apple No. 1

 

În mai bine de un an, Instagram a strâns peste 15 milioane de utilizatori şi a devenit un copil teribil al rețelelor sociale mobile. Pentru conformitate, umbrela sub care trebuie încadrat Instagram este SoLoMo (SocialLocationMobile), o categorie nășită de Ben Schott, de la New York Times, care face referire la rețelele sociale a căror țintă a fost din start zona mobilă. O categorie nou apărută sub soare, în care intră şi Foursquare, rețeaua socială care te fixeză în piuneze pe harta orașului ori de câte ori dai check-in prin cine ştie ce bar.

 

E aproape imposibil să scoți o fotografie proastă cu Instagram.

 

Ce face Instagram atât de bine încât să fie primească titlul de cea mai bună aplicație din App Store în 2011? Ei, bine, niște cadre ciudate, în stilul bătrânelor Polaroid sau Kodak Instamatic, pentru care trebuie neapărat să dispui de un iPhone. Pe scurt, e o aplicație mobilă care permite utilizatorilor să facă o poză (sau să încarce una din galeria foto a telefonului), să o prelucreze cu tot felul de efecte și să o posteze apoi fie pe diverse rețele sociale (Facebook, Twitter, Google, Tumblr etc), fie direct pe Instagram.

 

Kevin Systrom - Instagram

 

Cum poate fi explicat succesul de masă pe care îl are în acest moment Instagram? Înainte de Instagram, sharing-ul de poze făcute cu telefonul mobil era mai puţin intuitiv. Kevin Systrom, CEO-ul de 27 de ani al companiei, a simplificat la maxim această funcție. Cea mai convingătoare carte jucată de echipa de trei oameni cu care Systrom a pornit la drum în octombrie 2010 este însă cea a filtrelor suprapuse peste fotografii, în jurul cărora s-a dezvoltat ulterior o adevărată cultură. “E aproape imposibil să scoți o fotografie proastă în acest fel”, au spus oficialii Apple când au dat votul cel mare către Instagram.

 

Fetișism retro-chic

 

Multe dintre filtrele puse la dispoziție de Instagram se regăseau în aparatele analogice vechi, însă aceste efecte erau mai degrabă produse secundare rezultate în urma developării pe care fotografii au început mai apoi să le exploateze creativ, observă Clive Thompson de la Wired. Ceea ce face acum Instagram, alături de alte câteva site-uri dezvoltate în jurul aceluiași concept, este să ofere neofiților un mijloc de alfabetizare vizuală. “Există un nou val de public obsedat de telefoane mobile, de făcut poze la puținele lucruri frumoase pe care le văd zilnic, cum ar fi un apus de soare, de exemplu. Oamenii își împărtășesc acum viața pe măsură ce aceasta se petrece”, recunoaște și Kevin Systrom.

În mai bine de un an, Instagram a strâns peste 15 milioane de utilizatori şi a devenit un copil teribil al rețelelor sociale mobile.

Șeful Instagram a fost fascinat în copilărie de filmul fotografic, iar mișcarea Lomo l-a influențat destul de mult când a copt ideea aplicației. Succesul ei e dictat de un soi de vanitate personală a fiecăruia dintre noi, care, în cazul unei aplicații de smartphone, este însă un lucru foarte bun, spune împăciuitor Jolie O’Dell într-un articol din Mashable. Cât e însă cu adevărat creativitate în stare pură și cât e nostalgie retro-chic în rândul celor aproape 15 milioane de “instagrami” e greu de cântărit.

 

Un Twitter cu poze?

 

“Nu ne-am așteptat nici o clipă să avem parte de un așa feedback. De la o mână de utilizatori am ajuns aplicația gratuită numărul unu în numai câteva ore”, e încă surprins Kevin Systrom. În doar trei luni de la lansare, Instagram a ajuns la un milion de utilizatori, pentru ca după încă o altă lună să-şi dubleze rândurile. E o rată de creștere mai mare decât au cunoscut  Foursquare, Facebook sau Twitter, scriu cei de la Fast Company. Astfel stând lucrurile, nu a mai mirat pe nimeni că, la începutul anului trecut, startup-ul a obținut rapid o finanțare de 7 milioane de dolari.

“Există un nou val de public obsedat de telefoane mobile, de făcut poze la puținele lucruri frumoase pe care le văd zilnic” – Kevin Systrom, Instagram

 

Să spunem, totuşi, că Instagram a fost şi altceva decât ceea ce îl ştim acum, o struțo-cămilă pe nume Burbn, care făcea prea multe în același timp și nu se concentra pe o singură caracteristică: check-in-uri prezente și viitoare, puncte câștigate pentru întâlnit cu prietenii prin oraș și alte funcții stufoase. “Am decis că dacă vrem să construim o companie, ar fi cazul să ne concentrăm să fim cu adevărat buni la un singur lucru. Am fost convinși că piața de mobile photo e o excelentă oportunitate pentru a testa niște idei noi. Și o săptămână ne-am concentrat doar în această direcție”, își amintește Systrom, care a fost Product Marketing Manager la Google, lucrând pentru Gmail.

 

Succesul stă în simplitate, iar Systrom seamănă din acest punct de vedere cu Jack Dorsey, creatorul Twitter, cred jurnaliştii de la Fast Company. “Nu ne simțim ca o companie foto”, spune, totuși,  Systrom. “Da, facem fotografie, dar e ca și cum ai spune că Twitter este o companie de text. Nu mi se pare corect”.

Între timp, Instagram a sărit de la patru la șapte angajați, iar sediul companiei se află într-un cartier din San Francisco, South Park (nu, Cartman, Kenny, Stan sau Kyle nu sunt acolo), în aceeași clădire unde s-a aflat la un moment dat sediul Twitter. Doar că sala de conferințe care servește de birou central e acum împodobită cu aparate vintage Polaroid, scrie Business Week.

 

Magnetul de branduri

 

Foto: mikekus/Instagram

Până una-alta, Instagram este un produs cool, care face zgomot în jur, dar nu şi o afacere în toată puterea cuvântului. Rețetele pentru acest lucru sunt diverse, sunt de părere specialiștii din domeniu: de la a cere bani pentru versiuni premium ale aplicației (cu mai multe filtre, spațiu de stocare suplimentar, rezoluții sporite), până la reclame inserate.

 

De remarcat că Instagram le-a căzut cu tronc nu doar utilizatorilor de rând. Mai multe companii și vedete au înțeles că poveștile spuse cu ajutorul unor poze fancy poate fi un pariu câștigător. Burberry, Puma, GAP, Gucci, Starbucks sau Nike dau din casă tot felul de cadre pe care le postează pe conturile de Instagram. Justin Bieber a adunat câteva mii de urmăritori încă din clipa în care a postat prima poză, în luna iulie a anului trecut. Tot în 2011 a intrat și Snoop Dog, și în scurt timp câteva mii de fani s-au aliniat să-i vadă pozele postate aici. Cea mai recentă intrare s-a produs chiar la începutul anului, când Barack Obama și-a făcut și el debutul pe Instagram.

 

Ca orice senzație web, Instagram s-a trezit cu tot felul de mashup-uri. Lui Justin Bieber i s-a dedicat un site, Instabieber, care reunește toate pozele pe care le postează în rețea. O listă de poze populare de pe Instagram sunt reunite pe Gramfeed. Iar Mastergram reunește o serie de poze celebre “instagramizate” la zi.

 

 

Alte articole