Borcanul cu publicitate

Cum știu reclamele online ce gusturi avem? Luaţi un fursec, relaxaţi-vă şi restul va veni de la sine!

Credit: Dichohecho/Flickr

Prin primăvară, Mihnea s-a hotărât să-şi cumpere o carpetă. A trecut mai întâi pe la un magazin din București unde aflase că sunt la reduceri, dar a plecat dezamăgit, pentru că prețurile rămâneau, chiar şi aşa, prea mari pentru cât era dispus să plătească. Mai avea însă şi varianta Internetului. A dat un search pe Google după “kazak carpets” și a intrat pe unul dintre primele site-uri afișate la rezultate: carpetvista.com, businessul unor suedezi din Malmö, care vând online peste 100.000 de modele de covoare şi carpete. Convins că face o afacere bună, și-a cumpărat o carpetă Hamadan, fabricată în Iran. A plătit cu un procesator online de plăți şi a lăsat pentru contact o adresă de e-mail. Avea să realizeze în scurt timp că suedezii i-au livrat şi ceva în plus.

”Autoritățile de protecție a datelor privesc de multă vreme cu suspiciune practica sofisticată a publicității behavioriste” – EurActiv”

Pe multe dintre site-urile pe care le-a accesat ulterior tranzacţiei au început să-i apară reclame de tip Google Ads și bannere la carpetvista.com –  “Timp de o lună, odată la una, două zile, vedeam o reclamă la câte o carpetă. (…..) Ca orice reclamă, la început îți place, dar apoi începe să te enerveze”, spune Mihnea. Practica are un nume consacrat, targetare comportamentală (behavioural targeting), iar dacă publicitarii o văd ca pe o unealtă extrem de utilă pentru a ajunge la consumatori, internauţii (şi nu numai ei) spun că ar reprezenta mai degrabă o violare a intimității.

“Autoritățile de protecție a datelor privesc de multă vreme cu suspiciune practica sofisticată a publicității behavioriste. O mare parte din profitul companiilor web sunt dependente de această tehnică, care presupune oferirea de reclame utilizatorilor în funcție de navigarea acestora în spațiul online”, arată EurActiv.

 

În numele clientului

Organizațiile de protecție a consumatorilor s-au întâlnit cu publicitarii în luna septembrie, la Haga, într-o încercare de a asigura mai multă transparență internauților.  O directivă din 2002 a Uniunii Europene spune că utilizatorii de Internet trebuie lăsați să își exprime acordul ca informațiile de tip cookie să le fie stocate în computere. Numai că un amendament recent la această directivă vine să-ncurce lucrurile, omiţând să specifice clar regulile pe care ar trebui să le adopte advertiserii. “Utilizatorii trebuie să primească informații clare și complete când sunt angajați în orice fel de activitate care poate duce la stocarea de informații sau dobândirea accesului la computerele lor”, este formularea laconică a textului incriminat. Altfel spus, publicitarii au mână liberă la auto-reglementare.

Răspunsul industriei de publicitate online a venit sub forma unor mici icon-uri plasate în dreptul reclamelor behavioriste şi care trimit spre pagini ce oferă informații generale despre acest gen de practică, precum și despre modalitățile prin care reclamele pot fi stopate (un exemplu poate fi văzut aici). “Consumatorii care apasă pe acest icon sunt inițial descurajați să adopte măsurile necesare pentru a-și proteja intimitatea. Li se spune că urmărirea are scopul de a le oferi publicitate adecvată, este non-personală și ajută la accesul la un internet gratuit”, arată un raport Transatlantic Consumer Dialogue, un consorțiu de organizații ale consumatorilor din Europa și SUA. Cât despre rezultate: 3% dintre internauții care se informează în acest fel decid să elimine sistemul de urmărire al publicitarilor.

 

Lacuna românească

În .ro, Interactive Advertising Bureau (IAB), asociație a industriei de marketing și publicitate online afiliată la rețeaua europeană similară, a semnat în luna iulie un acord cadru prin care se angajează să informeze utilizatorii asupra publicității behavioriste. “Publicitatea targetată comportamental are beneficiul de a îmbunătăți experiența de navigare pe Internet, experiențele de cumpărare online și de petrecere a timpului în mediul digital. În plus, prin livrarea de publicitate targetată se limitează percepția de intruzivitate a publicității online”, explică Ioana Anescu,  directorul executiv IAB România. O serie de companii românești care fac parte din IAB România au semnat la rândul lor acest document. Cu toate acestea, majoritatea reclamelor behavioriste din .ro nu sunt însoţite de nici un fel de atenționare. Și asta şi pentru că doar jumătate din publisherii membri ai IAB România au aderat la acest acord, după cum spune Ioana Anescu.

Internauţii pot învăţa cum să-şi protejeze intimitatea în faţa reclamelor behavioriste accesând Your Online Choices, un portal pan-european lansat în luna aprilie a acestui an.

IAB România, mai spune Anescu, ar urma să dezvolte o pagină similară în scurt timp: “România va veni până la începutul lui 2012 cu o platformă în limba română, conform planului agreat la nivel european”.

La nivel naţional, constată organizațiile de protecție a consumatorilor din România, disputa advertiseri vs consumatori online reflectă prea puțin din amploarea ecourilor europene. Bogdan Manolea, autorul platformei legi-internet.ro, salută abordarea IAB Europe în privința publicității behavioriste, dar observă și el că în România nu se prea aplică recomandările biroului european. “OBA-ul făcut de IAB Europe este ok ca un proiect de informare al consumatorilor despre datele colectate prin publicitatea online și de posibilitatea de exercitarea a unor drepturi (cum ar fi de exemplu cel de opt out) prevăzute de legislația privind protecția datelor cu caractar personal (Legea 677/2001). Totuși, OBA-ul nu este încă implementat în România, iar informațiile pe care site-urile în limba română le dau utilizatorilor despre datele colectate sunt în general lacunare”.

O altă dispută, cea în jurul cookie-urilor, este la fel de departe de spațiul online românesc, mai observă Manolea. “Noua directivă europeană privind viața privată și sectorul comunicațiilor electronice prevede în mod explicit să existe un opt in. OBA-ul nu răspunde la această problemă controversată și complicată. În același timp, această directivă încă nu este implementată în România, deși termenul limită (25 mai 2011) a trecut. Și mai deranjant este că, deși subiectul este cunoscut, nu există nici un proiect în acest sens și nici o informație publică cu privire la ce instituție ar fi responsabilă pe acest proiect”.

 

Prăjitura otrăvită

Publicitatea behavioristă își are originea în anii de pionierat ai Internetului şi e construită în jurul așa-numitelor third-party cookies, mici fișiere text care adună informații din calculatorele în care sunt stocate, permiţând, astfel,  monitorizarea obiceiurilor de consum\navigare a internauţilor. Cookie-urile sunt creaţia lui Lou Montulli, fondatorul browserului Netscape, și erau folosite iniţial exclusiv în comerțul electronic. “Înainte de apariția acestor cookie-uri, Internetul nu cunoștea conceptul de memorie”, spune Montulli. Când accesezi pentru prima dată un site, acesta îţi alocă un număr de identificare ce conține un fișier text numit cookie. De fiecare dată când serviciul îți trimite înapoi o pagină, aceasta are inclus și un cookie care intră în calculatorul tău. Numărul de identificare permite site-ului să țină minte paginile pe care le-ai vizitat, produsele pe care le-ai adăugat la coșul de cumpărături și orice alte informații ai oferit (user name, nume, adresă de corespondență). Cookie-urile fac legătura cu numele site-ului, astfel că acesta te va recunoaște la fiecare nouă accesare.

Third-party cookies sunt o variantă care transmite informații nu doar către site-ul vizitat, ci și spre advertiserii parteneri. Cu cât rețeaua de publicitate e mai mare, cu atât e mai mare potențialul acesteia de a-ţi monitoriza activitatea online. De unde şi reclamele. Mai multe şi mai agresive.

 

Cum scăpăm de ele?

 

Majoritatea dezvoltatorilor de browsere setează din start opțiunea ce permite siteurilor să își plaseze după bunul plac cookie-uri în computerele noastre. În aceste condiţii, e bine de ştiut că putem scăpa, fie și temporar, de aceste cookie-uri (multe se reinstalează la scurt timp). Das Cloud vă prezintă un ghid în câţiva paşi simpli, în funcție de browserul pe care îl utilizați.

 

Internet Explorer 9: Faceți click pe butonul Instrumente, indicați spre Siguranță, apoi click pe Ștergere istoric navigare. Bifați caseta de selectare de lângă fiecare categorie de informații pe care doriți să o ștergeți. Faceți click pe Ștergere.

 

Firefox 6.0.2: Din bara de meniu, faceţi click pe meniul Firefox şi selectaţi Preferințe. Selectaţi panoul de confidentialitate. Setați: Firefox va utiliza setările particularizate pentru istorie. Debifaţi Accept cookie terţe. Închideţi fereastra Preferințe.

 

Chrome 5.0.375.99: Faceţi click pe pictograma cheie din bara de instrumente a browserului. Selectaţi Opţiuni. Daţi click pe fila În culise. Faceţi click pe Setări privind conţinutul din secţiunea Confidenţialitate. Faceţi click pe fila Cookie-uri din caseta de dialog care apare, Setări privind conţinutul.

Alte articole