România 2.0

De la România la e-România e o cale mult mai lungă decât cea a unei simple cratime. Încă nu avem o societate digitalizată precum Estonia, dar mici oaze de inteligență artificială se ivesc pe ici, pe colo. Das Cloud vă propune un subiect pe care să-l scriem împreună şi vă invită să contribuiți cu e-xemple din oraşele voastre.

.• Andrei • / Flickr

“Cyber cities”, “digital cities”, “intelligent cities”, “smart cities” – numele lor nu lasă loc de interpretare: dezvoltările urbane ale secolului XXI nu mai pot exista în afara tehnologiei, a simbiozei cu inteligenţa artificială. Internetul și rețelele broadband generează tot mai multe e-servicii al căror rol e tot mai important în dezvoltarea orașelor inteligente de mâine, devenind motoare ale inovației în medicină, ecologie sau business.

Das Cloud schiţează o hartă a unei Românii a inteligenței informatice, pe care vă invită să o descoperim pas cu pas.

 

În doi timpi şi-un SMS

Nu aveţi la voi monede pentru locul de parcare? No, nu-i cine știe ce mare bai! Graţie sistemului TPark, şoferii din Timişoara, Oradea şi Satu Mare au scăpat de grija lor printr-un banal SMS. Un mesaj text trimis de pe telefonul mobil la un număr scurt (7402 sau 7406) și nu îți mai complici existența cu tichetul de parcare tipărit. Cu 3 euro taxați în rețelele Vodafone sau Orange poți parca pentru o zi întreagă în oricare dintre parcările gestionate de municipalităţile din cele trei oraşe. TPark funcţionează încă din 2006, disponibil atunci doar într-o formulă prepay, sub forma unui voucher cumpărat de la chioșcurile de ziare. Sistemul, asemănător cu încărcarea creditului la telefoanele mobile prepay, a trecut printr-un upgrade digital la începutul lui 2009, prin introducerea microplăților SMS.

Utilizatorii de iOS şi Android au la dispoziţie de ceva vreme şi o aplicaţie gratuită, SMS Parking Romania, descărcată de peste 6.000 de persoane, după cum spune Dan Holotescu, manager Piconet, dezvoltatorul serviciului TPark.

Pe lângă plata propriu-zisă, aplicaţia poate  notifica clientul înainte de expirarea timpului de parcare, permiţându-le utlizatorilor săi şi să solicite extinderea sistemului şi în alte oraşe, prin accesarea unui submeniu. În momentul de faţă, Piconet negociază implementarea sistemului şi în alte oraşe, cu Bucureştiul în cap de listă.

 

300 – ediţia multimedia

Ce-aţi spune de o călătorie în timp cu ajutorul unui telefon? Nu, nu vă gândiţi la cabina telefonică a doctorului Who. Cu un smartphone dotat cu o cameră foto şi conexiune la internet se poate face o incursiune amănunțită prin 12.000 de ani de istorie, graţie unui proiect special al Institutului Multimedia româno-elvețian din Deva.

Cu un inventar de 300 de obiecte, expoziţia itinerantă “De la primele scrieri la multimedia. O scurtă istorie a comunicării şi mai mult”! reuneşte exponate de la principalele muzee de istorie din Transilvania şi Banat, şi foloseşte ca suport informaţional, în premieră pentru România, codurile de bare 2D.  Aplicate pe exponate şi materialele suport ale evenimentului (panouri, afişe, flyere, postere stradale) acestea le permit vizitatorilor să acceseze pe internet detalii suplimentare. Îndreptat spre ceea ce ar putea părea o banală oală de lut, de exemplu, telefonul mobil va furniza în doar câteva secunde informaţii detaliate despre trecutul şi semnificaţia ei. “La un bucium am pus fragment audio, astfel că sunetul instrumentului este redat direct pe telefon”, detaliază Daniela Chrzanovski, director al Institutului Multimedia româno-elvețian din Deva.

Descris în alţi temeni, proiectul a costat 40.000 de euro, bani obţinuţi în mare parte de la companii elvețiene.

 

Televindecarea

Ești doctor, ai ajuns la patul bolnavului, dar în locul stetoscopului scoţi din geantă un iPhone şi începi să-ţi plimbi degetele pe ecran. Nu e nici Angry Birds şi nici nu ai primit vreun mail. Epocrates Essentials este cea mai mare agenda medicala pentru smartphone şi îţi oferă acces rapid la o agendă cu peste 3500 medicamente şi interacţiuni medicamentoase, informaţii cu imagini si grafice despre boli (etiologie, diagnostic, tratament etc), teste de laborator cu descrierea procedurilor şi interpretarea rezultatelor sau tratamente de medicină alternativă.

15.000 de transmisii de telemedicină în prima jumătate a acestui an

Dispozitive de telemedicină există peste tot în lume, iar în România au contribuit semnificativ la reducerea mortalității victimelor accidentelor, după cum explică dr. Bogdan Opriță, șeful departamentului SMURD al Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca. Pe lângă unitatea bucureşteană, la nivel național există alte șase instituții medicale care primesc date și imagini de pe ambulanțe, echipaje SMURD și spitale mai mici din țară. La indicațiile unui medic aflat în fața unui computer, asistentul medical sau paramedicul de la fața locului focalizează leziunile cu ajutorul unei camere video. Imaginile sunt transmise colegilor din spital şi apoi interpretate de un medicul mai experimentat aflat la zeci sau chiar sute de kilometri distanță. Un schimb rapid de informaţii, în urma căruia se stabileşte dacă pacientul poate fi tratat sau nu la un spital din apropiere.

Numai de la echipajele de ambulanță și SMURD din București au fost realizate peste 15.000 de transmisii de telemedicină în prima jumătate a acestui an. În luna septembrie, în București și Târgu Mureș s+au pus în funcţiune 50 de ambulanțe dotate cu echipament performant de transmisie video de la locul evenimentelor, mai spune Opriță. “Sunt camere video montate pe casca unui membru al echipajului, care fac video streaming 3G, cu un decalaje de doar 1,8 secunde. În Europa, fișele de date ale pacienților sunt trimise direct de pe ambulanță și ajung la spital înaintea pacientului. Sperăm că acest lucru se va întâmpla în viitor și în România”, este optimist medicul bucureştean.

 

cyberSântana

Undeva pe malul Mureșului, cei peste 13.000 de locuitori din Sântana au încă din 2009 acces gratuit la internet wireless. 13 antene conectate între ele cu fibră optică au fost amplasate pe principalele clădiri publice din oraș, asigurându-se astfel o reţea cu acoperire de 80%.

Ulterior, mai multe camere online au fost amplasate în punctele-cheie ale oraşului, dar să nu vă şi gândiţi la vreun Big Brother londonez, avertizează  Beniamin Bulc, responsabilul IT din primăria Sântana. “Nu sunt (folosite de autorități – n.r.) pentru supraveghere. Doar părinții își supraveghează copiii la școală. Aud tot felul de mame care spun despre copii lor văzuți pe webcam <Iar nu și-a luat căciulă în cap> sau <Iar s-a bătut>. Mai sunt și nemți plecați în Germania care intră să vadă cum mai e prin Sântana”.

Pasul următor este implementarea unui sistem de plată online a taxelor și impozitelor. “Am găsit deja o soluție pentru a lega partea de programare cu cea de contabilitate electronică. În viitorul apropiat o să se poată face astfel de plăți online”, este încrezător Bulc. Până atunci, municipalitatea mai pregătește un radio local și o rețea de telefonie prin cablu, ambele puse în funcțiune cu ajutorul infrastructurii existente.

 

Noul Apollo

Pe strada Apollo din Brașov, lumina artificială îşi modifică intensitatea în funcţie de traficul din zonă. Deocamdată în fază-pilot, proiectul de telegestiune a iluminatului public conceput de compania Flashnet a fost pus în funcțiune anul trecut. Conceptul se numește inteliLIGHT şi ar urma să fie implementat la nivelul nivelul întregului oraş în următorii trei ani.

“Studiile comparative efectuate pe aceeaşi zonă cu şi fără sistem inteliLIGHT au pus în evidenţă o economie de până la 30% din energia electrică consumată”, explică Mihai Băra, reprezentant al companiei Flashnet. Acest lucru se traduce prin cheltuieli mai mici ale municipalităţii pentru iluminatul public și implicit o gestiune mai eficientă a bugetului local.

Semafoarele, sistemele video de supraveghere, antenele wireless, decoraţiunile luminoase de sezon și panourile publicitare din Brașov sunt alimentate cu ajutorul inteliLIGHT. Sistemul funcţionează pe reţeua electrică deja existentă, este monitorizat în timp real printr-un soft care alertează dispeceratul în cazul unor erori și reduce cantitatea de CO2 emisă în mediul înconjurător.

 

Marele Albastru de Mureș

Big Blue, sau dacă vreți International Business Machines (IBM), este noul venit pe lista greilor din IT/C care şi-au anunţat intenţia de a deschide un centru de cercetare în România, la Târgu+Mureş. Mai exact, a unui parc tehnologic specializat pe cercetare şi informatică medicală, parte a unui proiect mai larg, Digital Mureș.

Discuţiile au început în noiembrie 2010, printr-o întâlnire de gradul zero, la Palatul Victoria, între vicepreşedintele global IBM Research, Thomas Reeves, premierul Emil Boc şi primarul din Târgu Mureş Dorin Florea. Viitorul Oraş Ştiinţific pentru Cercetare şi Informatică Medicală urmează să găzduiască companii multinaţionale din domeniul tehnologiei şi sănătăţii ce doresc să desfăşoare activităţi de cercetare în domeniul medical.

Alte articole