Cum se vinde tradiția pe internet

Traditionalromanesc.ro este un loc unde producătorii și meșteșugarii locali încearcă să își vândă munca de peste an. Oferta de produse este variată, însă tranzacțiile sunt puține. Internetul refuză în continuare să fie un sat global pentru agricultorii din România.

De la marginea drumurilor naționale unde țin mâna întinsă cu legătura de ceapă roșie și găleata de vinete proaspete sau din curtea de la Muzeul Țăranului Român unde atrag încă stângaci mușterii orașelor, țăranii români încearcă să își facă auzită vocea și cu ajutorul Internetului. Site-urile dedicate lucrătorilor agricoli abundă în online-ul românesc (anunturiagricole.eu, anunturi-agricole.ro sau eagricole.ro sunt câteva exemple), însă primul care se adresează exclusiv producătorilor și meșteșugarilor autohtoni este traditionalromanesc.ro, lansat în această toamnă.

Farmville

Auto-intitulat “Ghidul celor ce simt românește”, Tradițional Românesc este un portal care adună anunțuri postate de țărani din toate regiunile țării. Aceștia descriu în câteva cuvinte oferta “de beut”, “d-ale gurii” sau de “meșteșuguri”, în speranța că Internetul le va spori vânzările. Două alte secțiuni, de turism și datini, completează oferta făcută de Tradițional Românesc celor care au dor de obârșii. “Tradițional Românesc este un portal care pune la un loc tot ce este tradițional românesc”, spune Sorin Ozon, autorul proiectului. “De exemplu, dacă dorești să mergi în vacanță în Bucovina, pe site găsești despre specifiul zonei, tradiții, datini. Poți alege o pensiune; afli despre meșteșugari locali pe care îi poți contacta direct și mai afli despre atracțiile turistice din zonă. Sau o poți lua în sens invers: găsești un eveniment pe site care are loc undeva în Maramureș și la care vrei să participi”.

 

Slow food pentru toți

Lui Sorin Ozon i-a venit ideea acestui portal în urmă cu un an: “Eu de profesie sunt jurnalist și am lucrat mult cu jurnaliști străini. Tot timpul mă întrebau ce avem noi, unde etc”. Un alt argument al lui Ozon, postat într-un editorial de pe site, ține de latura bio a produselor tradiționale românești: “După aproape 20 de ani de mâncat şi băut de la supermarket şi fast food-uri, toate răcoritoarele care mai de care mai colorate şi hamburgeri umflaţi cu pompa sau legume şi fructe strălucitoare şi în forme şi dimensiuni perfect egale, mi-am dat seama că mâncarea, legumele şi fructele noastre au alt gust. Că sunt sincere”.

“După aproape 20 de ani de mâncat şi băut de la supermarket şi fast food-uri, mi-am dat seama că mâncarea, legumele şi fructele noastre au alt gust. Că sunt sincere”  – Sorin Ozon

Împreună cu o echipă formată din alți trei oameni (plus o mână de colaboratori: fotoreporteri, jurnaliști, persoane care culeg date despre micii producători), Ozon a început să contacteze comercianții de pe toate meleagurile țării. “Asta s-a întâmplat și se întâmplă când mergem în documentare pentru site, când participăm la diverse târguri sau evenimente specifice sau pur și simplu când mergem în vacanțe. Pe lângă asta am adresat o serie de e-mailuri și telefoane asociațiilor de meșteșugari”. Între timp, platforma a devenit cunoscută și “oamenii încep să adauge singuri anunțurile, direct pe site”. Ozon nu dorește să facă publică valoarea investiției până în acest moment și nici nu se gândește la profit, cel puțin nu deocamdată: “Interesul nostru este de a dezvolta siteul. Dorim să adăugăm noi secțiuni, să facem oglinzi în mai multe limbi străine, să dezvoltăm mai mult partea editorială”.

 

Mușteriii fac browsing deocamdată

Agricultorii care își postează anunțuri pe portalul Tradițional Românesc așteaptă încă primele telefoane din partea clienților. “Am vrut să fac o publicitate mai bună, pentru o alimentație mai sănătoasă”, explică băcăuanul Ioan Prisăcariu motivul pentru care a încercat să vândă cu ajutorul Tradițional Românesc laptele de capră pe care îl produce. Mulge zilnic 30 de litri de la cele 100 de capre pe care le crește, iar prețul pentru un litru de lapte este 5 lei. Cu toate acestea, Prisăcariu crede că va fi greu să își găsească cumpărători din alte colțuri ale țării: “Nu pot trimite decât prin curier laptele. Ar fi ideală o rețea sau o asociație pentru a putea vinde și la clienți aflați la distanțe mai mari. Deocamdată tot prin cunoștințe și din gură în gură fac totul”. Vasile Ardelean a produs anul acesta 700 de litri de pălincă de pe cei 10 ari cultivați cu pruni. Sălăjeanul a reușit să vândă doar către un client “din sudul țării” prin intermediul portalului Tradițional Românesc. Un litru de pălincă de prune din soiul Stanley costă 20 de lei. “Fiica mea lucrează pe calculator și ea a aflat de ei”, spune Ardelean.

Craioveanca Maria Udrică are un altfel de business pe care vrea să-l ridice cu ajutorul portalului: zestrea de macate și covoare din lână rămase de la mama ei. Cere între 200 și 700 de lei pentru cele 50 de bucăți pe care le mai are, dar n-a reușit să vândă nimic până acum. Asta și pentru că nu s-a priceput să pună poze care să însoțească anunțul, după cum recunoaște chiar ea. “Nu știm să ne facem reclamă, e nevoie de firme specializate. Mai trebuie găsiți și diverși intermediari, iar mie îmi repugnă această idee”. Mai e conștientă totodată că ce oferă ea la vânzare nu e foarte la modă: “Când m-am măritat eu s-a dus moda cu zestrea și n-a mai trebuit să am. Poate până se mărită fata mea se schimbă iar moda”.

Sorin Ozon spune că e prematur ca ofertele să năvălească deja pe cei care au postat anunțuri pe siteul său. “Abia au trecut câteva săptămâni de când am lansat Tradițional Românesc. În plus, nu putem contoriza în nici un fel volumul de tranzacții care se realizează, noi doar oferim un spațiu pentru anunțuri gratuite. În orice caz, zilnic sunt 3-4 anunțuri noi care sunt postate pe platforma noastră”.

Deocamdată Tradițional Românesc și internetul, în general, funcționează mai mult ca word-of-mouth pentru micii producători români. Până să existe o rețea de distribuție eficientă, cei mai mulți care îl apelează pe Ioan Prisăcariu o fac mai degrabă din curiozitate. “Sună și întreabă de preț”, observă acesta. Până la un pas hotărât în epoca e-commerce-ului mai rămân încă vreo câțiva mărunți care trebuie făcuți.

Alte articole