Uunu, dooi, treei, paatru ….

E recensământ? Deocamdată, puteţi răspunde doar în offline.

“Aveţi WC în curte?”, suna una dintre întrebările puse brazilienilor la recensământul de anul trecut. Chiar dacă s-au bifat şi multe “da”-uri, gigantul din America de Sud rămâne unul dintre puținele state ale lumii care au apelat în totalitate la tehnică digitală pentru inventarierea populației. Mai aproape de noi, o conexiune la net îi scutește pe bulgari, unguri sau polonezi de vizita unui funcționar public. Pentru recensământul din 20-31 octombrie, România a apelat în schimb tot la socotelile băbeşti.

Credit: Phil Roeder

Se întâmplă însă şi la case mai mari. De la maşinăria din 1890 care utiliza tehnologia cartelelor perforate la UNIVAC-ul anilor ’50, Biroul american de Recensământ a fost tot timpul cu un pas înaintea vremurilor. Numai că la recensământul de anul trecut americanii s-au întors la pix şi hârtie şi au invocat costurile.

De numărat s-au numărat banii şi-n România. Se întâmpla în 2009. “Am vrut să achiziționăm la acea vreme 30.000 de tablet PC-uri pentru recensământul general agricol de anul trecut”, povesteşte Gheorghe Vaida-Muntean, director general de IT și infrastructură statistică în cadrul Institutului Naţional de Statistică. “Ar mai fi trebuit să cumpărăm încă pe atâtea pentru recensământul din acest an. La 1.000 de euro bucata ar fi înseamnat o investiție de 60 de milioane de euro, însă aceste dispozitive ar fi putut ulterior fi folosite și la alegerile generale din 2012”, detaliază el, adăugând că Ministerul de Finanțe a refuzat o astfel de investiţie. De notat că bugetul INS pentru recensământul de anul acesta este de 193.000.000 de lei (aproape 50.000.000 de euro).

500 de angajați INS vor digitaliza timp de opt luni chestionarele.

 

Online doar pe jumătate

Pentru comparaţie, Institutul Brazilian pentru Geografie și Statistică a cumpărat  pentru operatorii de interviuri 150.000 de smartphone-uri LG 750 GM, pentru care a plătit aproape 30 de milioane de euro. Răspunsurile au înregistrate pe aceste telefoane şi trimise apoi prin GPS către cele 7.000 de centre de colectare a datelor. O primă tranşă a informaţiilor astfel obţinute au fost făcute publice în doar câteva luni, față de câţiva ani cât a durat la recensământul precedent.

O altă tehno-soluție propusă de INS a fost cea a dotării operatorilor cu scanere performante, pentru o mai rapidă prelucrare a datelor. Idee abandonată şi ea în hăţişul calculelor. “Ne-ar fi costat de 2-3 ori mai mult decât sistemul actual”, explică Vaida-Muntean.

”Nu avem o bază de date care să meargă brici” – Gheorghe Vaida-Muntean (INS)

Adunând şi trăgând linie, centralizarea datelor recensământului românesc ediţia 2011 se va face tot manual, iar 500 de angajați ai INS vor digitaliza timp de opt luni chestionarele finale. Ceea ce înseamnă că primele date ar putea fi disponibile cel mai devreme în martie 2012 şi abia peste un an într-o formulă completă.

Statistic, 42% din gospodăriile din România au acces la internet, dar Vaida-Muntean nu crede în fiabilitatea unui e-recensământ în momentul de faţă – “În primul rând nu avem o bază de date care să meargă brici, cum există, de exemplu, în Bulgaria. Și nici o propagandă pentru folosirea internetului”.

Abia trecut de ceasul al 12-lea INS a acceptat să folosească și internetul în goana după răspunsuri statistice de la cetățeni. La o săptămână de la demararea recensământului, Institutul a anunțat că oferă alternativa unui recensământ semi-online, însă doar pentru locuitorii Capitalei. Formularele de recensământ au putut fi descărcate de pe site-ul INS, iar cetățenii au avut opțiuni prin care le dădeau mai departe completate primăriilor de sector: prin poștă, pe email sau prin fax.

 

Ungaria și Polonia numără din tastatură

Desfăşurat în luna februarie, recensământul bulgar a adus în faţa calculatoarelor 3,1 milioane de persoane (aproximativ 42% din populaţia ţării). Ungaria, la rândul său, a promovat agresiv opțiunea online a recensământului desfășurat în octombrie. Costurile unui e-recensământ nu sunt mai mari decât cele ale unuia în formulă tradiţională, explică pentru Das Cloud Eszter Virágh, purtător de cuvânt al Oficiului Central de Statistică din Ungaria (HCSO), şi adaugă că “bugetul total este de 19 miliarde de forinți (6,6 mil. euro). “O valoare apropiată de cea a recensământului anterior din 2001, când nu am făcut nici o colectare de date online. Există, pe de-o parte, costurile de dezvoltare și implementare ale software-ului și hardware-ului. Pe de altă parte, însă, costurile procesării datelor vor fi reduse în condițiile unei rate mari de răspunsuri online”.

Alte avantaje ale unui e-recensământ? Confidenţialitatea, rapiditatea comoditatea, calitatea superioară a informaţiei astfel obținute – “oamenii răspund singuri, iar datele sunt procesate automat, fără vreo intervenție umană”, crede Eszter Virágh, care estima la începutul recensământului că 10% din populația Ungariei va răspunde întrebărilor online.

Polonia este una dintre puținele țări din fostul bloc sovietic unde recensământul din acest an s-a făcut fără să fie nevoie de vreo foaie de hârtie. Asta pentru că în perioada 1 aprilie – 30 iunie, numărătoarea populației s-a făcut exclusiv prin mijloace electronice. Oficiul Central de Statistică (GUS) din Polonia a folosit trei metode de adunare a datelor: Computer Assisted Internet Interview (completarea formularelor online de către fiecare cetățean), Computer Assisted Personal Interview (interviuri realizate de operatori, care introduc datele direct pe calculator) și Computer Assisted Telephone Interview (interviuri realizate telefonic, în care datele sunt introduse automat în calculator).

Potrivit reprezentanților GUS contactați de Das Cloud, 12% din populația Poloniei (peste 5 milioane de cetățeni) a ales să răspundă de bună voie prin intermediul Internetului la întrebările statisticienilor. “Au existat o mulțime de avantaje ale utilizării internetului în cadrul recensământului”, declară autoritățile poloneze. “Un avantaj clar a fost scăderea costurilor de colectare a datelor și accesul ușor la populația studiată, care a condus la o rată sporită a răspunsurilor. Mai este și aspectul ecologic pentru că nu am folosit deloc hârtie. Un alt avantaj major îl mai reprezintă codarea imediată a datelor și transferul acestora spre server. Pentru respondenți procedeul a fost comod pentru că au putut completa chestionarul în orice moment și-au dorit”.

Deși este pentru prima dată când Polonia utilizează această tehnologie în cadrul recensământului, procesul a mers ca pe roate, spun oficialii GUS: “Nu am avut parte de nici o opinie negativă față de recensământul online. Într-o epocă în care se dorește crearea unei societăți informaționale și a e-administrației am pus o piatră de hotar. Am făcut progrese, așa că următoarele recensământuri electronice vor avea rate de răspuns și mai mare”.

 

Hărțile digitale, singurul pas spre viitor

De voie, de nevoie, o premieră tehnologică a adus, totuşi, şi recensământul românesc – centralizarea în format vectorial a informaţiilor culese de operatori din teren. Pentru această cartografiere digitală, impusă de organismele europene şi realizată de INS împreună cu Agenția Naționala de Cadastru și Publicitate Imobiliară, operatorii de interviuri vor avea la îndemână hărți făcute din satelit pentru o mai bună exploatare ulterioară a spațiilor rezidențiale. “Înainte aveam niște terfeloage, hărți luate de la librării. Cu aceste hărți noi vom putea face analize spațiale mai bune. Vom știi dacă merită construit un mall sau o școală într-o anumită zonă, în funcție de datele demografice din jur”, spune Vaida-Muntean.

Între timp, fiţi atenţi la uşă. Recenzorul sună-ntotdeauna de două ori.

Alte articole